Pe parcursul celui de-al șaselea an de implementare a Acordului de Asociere, se constată un progres în acele domenii și sectoare prevăzute de Acord, care au fost condiționate în cadrul programelor de suport bugetar și de asistență macrofinanciară, oferite de UE. Uniunea Europeană rămâne cel mai important partener economic al Republicii Moldova. Peste 63% din exporturile moldovenești sunt orientate pe piața europeană și aproape 50% din importuri sunt de origine din UE. Totodată, nu s-au constat evoluții concludente în realizarea părții valorice a Acordului de Asociere.
Acestea sunt principalele constatări ale Raportului Alternativ „Șase ani de implementare a Acordului de Asociere UE-Moldova”, prezentat astăzi, de experții Institutului pentru Politici și Reforme Europene (IPRE), în parteneriat cu Platforma Națională a Forumului Societății Civile din Parteneriatul Estic și cu susținerea oferită de Fundația Konrad Adenauer Republica Moldova.
Analiștii IPRE constată că UE a diversificat cadrul de sprijin pentru diverși actori de schimbare, consolidând dialogul și cooperarea cu societatea civilă, autoritățile locale, IMM-uri și comunitățile locale. Imaginea UE în rândul cetățenilor a continuat să se îmbunătățească. Astfel, peste 63% dintre moldoveni declară că au încredere în Uniunea Europeană, potrivit unui sondaj realizat recent în Republica Moldova și în alte țări ale Parteneriatului Estic.
Procesul de implementare a Acordului de Asociere a fost îngreunat de lipsa unui nou document național de planificare pentru anul 2020. În mare parte, autoritățile naționale și-au concentrat eforturile asupra redresării restanțelor PNAIAA 2017-2019 și a acțiunilor prioritare prevăzute de Memorandumul de înțelegere privind asistența macrofinanciară UE din 2017, dar și de cele opt cerințe generale adiționale, stabilite de UE în februarie 2020. Priorități relevante angajamentelor din Acordul de Asociere au fost reflectate în Planul de acțiuni ale Guvernului. Pandemia COVID-19 a afectat eficiența procesului de coordonare și de realizare a măsurilor legislative și de implementare planificate în anul 2020. În același timp, la 1 iulie 2020, Comisia Guvernamentală pentru Integrare Europeană au aprobat Calendarul de monitorizare a realizării restanțelor PNAIAA 2017-2019 pentru perioada 2020-2023. Un document de planificare intern al Guvernului care nu a fost făcut public.
Dialogul politic UE-Moldova a fost influențat de evoluțiile politice interne, de nivelul de realizare a agendei de reforme-cheie, care țin de funcționarea instituțiilor democratice, justiție și respectarea drepturilor omului, dar și de criza pandemică COVID-19. Negocierea unei noi Agende de Asociere, elaborarea noului Plan de Acțiuni privind implementarea Acordului de Asociere și contribuirea la definitivarea noilor livrabile ale Parteneriatului Estic post-2020 reprezintă prioritățile-cheie ale dialogului politic, ce ar putea oferi și oportunități pentru resetarea agendei europene a Republicii Moldova.
Instituțiile democratice rămân fragile, fiind în continuare mutilate de interese politice și economice înguste. Atestăm un progres insuficient în domeniul justiției, libertății și securității. Cadrul de reglementare în domeniul regimului străinilor și integrării lor a fost completat. Reglementările controversate ce țin de așa-numita „cetățenie prin investiții” au fost anulate de Parlament. La șase ani de la liberalizarea regimului de vize, 2,3 milioane de cetățeni au călătorit în UE în baza pașapoartelor biometrice. În ultimul raport privind aplicarea mecanismului de suspendare a regimului de vize, Comisia Europeană a apreciat drept în general pozitive acțiunile Chișinăului, dar a atras atenția asupra necesității diminuării solicitărilor nefondate de azil din partea cetățenilor Republicii Moldova.
Analiștii IPRE constată că UE a diversificat cadrul de sprijin pentru diverși actori de schimbare, consolidând dialogul și cooperarea cu societatea civilă, autoritățile locale, IMM-uri și comunitățile locale. Imaginea UE în rândul cetățenilor a continuat să se îmbunătățească. Astfel, peste 63% dintre moldoveni declară că au încredere în Uniunea Europeană, potrivit unui sondaj realizat recent în Republica Moldova și în alte țări ale Parteneriatului Estic.
Procesul de implementare a Acordului de Asociere a fost îngreunat de lipsa unui nou document național de planificare pentru anul 2020. În mare parte, autoritățile naționale și-au concentrat eforturile asupra redresării restanțelor PNAIAA 2017-2019 și a acțiunilor prioritare prevăzute de Memorandumul de înțelegere privind asistența macrofinanciară UE din 2017, dar și de cele opt cerințe generale adiționale, stabilite de UE în februarie 2020. Priorități relevante angajamentelor din Acordul de Asociere au fost reflectate în Planul de acțiuni ale Guvernului. Pandemia COVID-19 a afectat eficiența procesului de coordonare și de realizare a măsurilor legislative și de implementare planificate în anul 2020. În același timp, la 1 iulie 2020, Comisia Guvernamentală pentru Integrare Europeană au aprobat Calendarul de monitorizare a realizării restanțelor PNAIAA 2017-2019 pentru perioada 2020-2023. Un document de planificare intern al Guvernului care nu a fost făcut public.
Dialogul politic UE-Moldova a fost influențat de evoluțiile politice interne, de nivelul de realizare a agendei de reforme-cheie, care țin de funcționarea instituțiilor democratice, justiție și respectarea drepturilor omului, dar și de criza pandemică COVID-19. Negocierea unei noi Agende de Asociere, elaborarea noului Plan de Acțiuni privind implementarea Acordului de Asociere și contribuirea la definitivarea noilor livrabile ale Parteneriatului Estic post-2020 reprezintă prioritățile-cheie ale dialogului politic, ce ar putea oferi și oportunități pentru resetarea agendei europene a Republicii Moldova.
Instituțiile democratice rămân fragile, fiind în continuare mutilate de interese politice și economice înguste. Atestăm un progres insuficient în domeniul justiției, libertății și securității. Cadrul de reglementare în domeniul regimului străinilor și integrării lor a fost completat. Reglementările controversate ce țin de așa-numita „cetățenie prin investiții” au fost anulate de Parlament. La șase ani de la liberalizarea regimului de vize, 2,3 milioane de cetățeni au călătorit în UE în baza pașapoartelor biometrice. În ultimul raport privind aplicarea mecanismului de suspendare a regimului de vize, Comisia Europeană a apreciat drept în general pozitive acțiunile Chișinăului, dar a atras atenția asupra necesității diminuării solicitărilor nefondate de azil din partea cetățenilor Republicii Moldova, potrivit Deschide.md.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
Ascultă în română
