Spre exemplu, se spune adesea că urinatul pe pişcătura de meduză ajută la reducerea durerii. Experţii spun, însă, că este un fake news uriaş, lansat de serialul "Prietenii tăi".
Şi nu este singurul mit. Tot în categoria asta ar intra şi regula celor cinci secunde, care spune că este în regulă să mănânci ceva ce a stat pe podea mai puţin de cinci secunde, dar şi vorba conform căreia statul prea aproape de televizor ar strica privirea.
Jack Willans, cercetător la Acvariul din Londra, a explicat pentru Daily Mail că "este adevărat ce se spune. Nu ar trebui să crezi tot ce vezi la televizor. Urinatul pe pişcătura de meduză este fake news-ul ideal. Personajele din Friends au cu siguranţă multe de explicat".
Statul prea aproape de televizor strică privirea
Optometriştii spun contrariul, adăugând că nu există nicio dovadă că statul în faţa unui ecran strică privirea copiilor sau a adulţilor.
Experţii de la Academia Americană de Oftalmologie explică faptul că tinerii sunt mai predispuşi la a sta aproape de un tv sau de a ţine cărţile mai aproape de ochi pentru că pot vedea mai bine la distanţă mică decât adulţii.
Copiii renunţă la acest obicei odată cu înaintarea în vârstă, iar privirea lor nu este dăunată. Singurele simptome sunt cele care arată oboseala ochilor, adică durere, vedere blurată şi dureri de cap. Dar toate acestea se rezolvă în câteva ore de odihnă.
Regula celor cinci secunde, demontată
Acest mit urban indică faptul că microbii nu ar contamina mâncarea dacă aceasta nu ar sta mai mult de cinci secunde pe podea. Cercetătorii spun, însă, contrariul. Ei au aşezat mâncare pe podea şi spun că bacteriile au atacat mâncarea în mai puţin de cinci secunde.
De asemenea, un studiu al Universităţii Rutgers din New Jersey arată că bacteriile se răspândesc instantaneu pe mâncare, de îndată ce aceasta atinge podeaua.
E drept că microbii care ajung pe mâncare în mai puţin de cinci secunde nu sunt suficienţi pentru a îmbolnăvi un om, dar cercetătorii spun că ar fi indicat să nu mâncăm astfel de alimente.
Studiu: Adolescenții nu pot distinge între știrile false și cele adevărate
Un nou studiu arată că adolescenților le este greu să discearnă între mesajele false sau corecte privind sistemul de sănătate.
Doar 48% dintre participanți au avut încredere mai mult în mesajele de sănătate corecte decât în cele false. Între timp, 41% au considerat mesajele false și adevărate neutre la fel de demne de încredere, iar 11% au considerat că mesajele adevărate neutre sunt mai puțin demne de încredere decât mesajele false. Rezultatele evidențiază necesitatea unei mai bune pregătiri a adolescenților pentru a naviga într-o lume în care știrile false despre sănătate sunt atât de răspândite.
Dezinformarea în domeniul sănătății reprezintă o problemă serioasă de sănătate publică, cu o răspândire crescută a știrilor false pe platformele de socializare, în ultimii câțiva ani. Cercetările anterioare au arătat că mesajele de sănătate online sunt în cea mai mare parte incomplete și inexacte și au informații potențial dăunătoare. Știrile false pot duce la alegeri proaste în materie de sănătate, un comportament de asumare a riscurilor și la pierderea încrederii în autoritățile din domeniul sănătății.
„A existat o explozie de dezinformare în domeniul sănătății în timpul pandemiei de Covid-19”, a declarat investigatorul principal dr. Radomír Masaryk, de la Universitatea Comenius. Majoritatea cercetărilor privind credibilitatea mesajelor s-au concentrat pe adulți. Masaryk și colegii săi au investigat acum dacă adolescenții sunt echipați pentru a aborda volumul mare de știri false despre sănătate de pe Internet.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
