În 1939, după izbucnirea celui de-al Doilea Război Mondial, şi-a urmat familia în Spania şi, ulterior, în Statele Unite ale Americii, unde a urmat o şcoală de Arte Frumoase, la New York (1939-1941). În paralel, pentru a-şi putea câştiga existenţa, a lucrat ca vânzătoare la magazinul universal Macy's. În anii 1941-1942, a urmat, tot la New York, cursurile Şcolii de Artă Parson, unde a studiat ştiinţa promovării comerciale. A mai lucrat ca vânzătoare şi la magazinul universal Bloomingdale's, potrivit site-ului oficial www.familiaregala.ro.
Ana de Bourbon-Parma s-a înrolat, în 1943, ca voluntar în armata franceză, dovedind, încă de atunci, o tenacitate rar întâlnită, care a ajutat-o să treacă peste perioadele grele pe care destinul şi istoria i le-au hărăzit. A participat la operaţiunile militare din Algeria, Maroc, Italia, Luxemburg şi Germania. În ultima parte a războiului, a servit ca translator între armatele franceză şi americană, contribuind şi la înfiinţarea de spitale de campanie, potrivit volumului Regina Ana a României, de Ioan-Luca Vlad. A revenit la viaţa civilă în vara anului 1945, avansată în gradul de locotenent şi decorată cu Crucea de Război a Franţei.
Și-a cunoscut dragostea vieții la nunta reginei Elisabeta a II-a
L-a cunoscut pe regele Mihai I al României la nunta reginei Elisabeta a II-a a Marii Britanii cu ducele de Edinburgh, care a avut loc la 20 noiembrie 1947, la Londra. După doar o săptămână, regele i-a cerut mâna. Regina Elena a invitat-o pe principesa Ana să-i însoţească, pe drumul de întoarcere, în Elveţia, unde a avut ocazia să petreacă mai mult timp în compania familiei extinse. După abdicarea forţată a regelui Mihai, regele Paul al Greciei a invitat tânărul cuplu să-şi celebreze căsătoria la Atena. S-au căsătorit la 10 iunie 1948, la Atena, la Palatul Regal, la ceremonie participând întreaga Casă Regală a Greciei.
După nuntă, a început exilul regelui Mihai şi al soţiei sale. Au locuit, până la sfârşitul anului 1948, la Vila Sparta, locuinţa reginei-mamă Elena din Florenţa. În 1949, s-au mutat într-o căsuţă din suburbia La Conversion a oraşului Lausanne din Elveţia. La 26 martie 1949, s-a născut primul copil al cuplului regal, principesa moştenitoare Margareta, aceasta primind, la botez, numele bunicii materne, Margareta, care era, de altfel, şi unul dintre numele de botez ale reginei Ana, existând, astfel, trei generaţii cu acelaşi nume.
În 1950, cuplul regal s-a mutat în Anglia, unde a rămas până în 1956, doi ani în satul Bramshill, comitatul Berkshire, iar restul perioadei în satul Ayot Saint Lawrence, comitatul Hertfordshire. La 15 noiembrie 1950, s-a născut, la Lausanne, cea de-a doua fiică, principesa Elena, primind la botez numele bunicii paterne. La 28 februarie 1953, s-a născut a treia fiică, Irina, care, însă, nu face parte din linia de succesiune la Coroana României. În anii petrecuţi în Anglia, regina Ana a lucrat ca tâmplar, într-un atelier improvizat acasă.
Din 1956 până în 1976, cuplul regal a locuit în satul Versoix, pe malul lacului Leman, în Elveţia, în Vila Fantasia. Aici, regina Ana l-a ajutat deseori pe regele Mihai la atelierul auto, pentru repararea şi restaurarea jeep-urilor.
Principesa Sofia, cel de-al patrulea copil al familiei, s-a născut la 29 octombrie 1957, în Grecia, iar la 13 iulie 1964 s-a născut, la Copenhaga, principesa Maria, cea de-a cincea şi ultima fiică a cuplului regal, care a primit la botez numele reginei Maria a României şi pe cel al Mariei de Orleans, bunica maternă a reginei Ana. Între 1976 şi 2004, regele Mihai şi regina Ana au locuit la Vila Serena din satul elveţian Versoix, iar din 2004, s-au mutat la Aubonne, tot în Elveţia.
Sprijin pentru Regele Mihai
Pe toată perioada exilului, regina Ana l-a ajutat pe regele Mihai în toate demersurile sale, ea fiind cea care înregistra mesajele regelui pentru ţară, transmise la Radio Europa Liberă. De asemenea, împreună cu regele, a scris o piesă de teatru, Alegerea, despre lupta dintre sistemele capitalist şi comunist şi rolul credinţei în salvarea omului.
Regina Ana a avut doi nepoţi, Nicolae şi Michael, neincluşi în linia de succesiune la Coroana României, şi trei nepoate, Elisabeta Karina, Angelica Margareta şi Elisabeta Maria, dintre care prima şi ultima sunt incluse în linia de succesiune la Coroana României.
În anul 1966, regele Mihai şi regina Ana şi-au reînnoit jurămintele la Monaco, în cadrul unei ceremonii religioase catolice, acela fiind momentul în care regina Ana a fost reprimită în Biserica Catolică. La 10 iunie 1973, au sărbătorit nunta de argint, în Germania, la castelul Salem, iar nunta de aur au sărbătorit-o în Franţa, în Departamentul Vendée, la invitaţia unor prieteni francezi, care au găzduit evenimentul.
Cu toate că au încercat să revină în România încă din anul 1990, cu ocazia Sfintelor Sărbători de Paşti şi cu prilejul Sărbătorilor de Crăciun, familiei regale nu i s-a permis accesul în ţară până în 1992, când regele Mihai şi regina Ana au efectuat o vizită cu caracter privat, în perioada 25-27 aprilie, dând astfel curs invitaţiei primite din partea arhiepiscopului Sucevei şi Rădăuţilor, Pimen, de a petrece Sfintele Sărbători de Paşti la Mănăstirea Putna, unde au asistat la slujba Învierii. Duminică, la 26 aprilie, regele Mihai I şi regina Ana au participat la a doua slujbă a Învierii, oficiată la Biserica Sfântul Gheorghe din Bucureşti, iar în ziua următoare, au fost oaspeţii Mănăstirii Curtea de Argeş. A fost pentru prima dată când regina Ana a ajuns în România. Cu toate că, după această vizită, regele Mihai I nu a mai primit, pentru câţiva ani, dreptul de a reveni în ţară, în următorii cinci ani, între 1992 şi 1997, regina Ana a vizitat aproape toate marile oraşe ale României, mănăstiri, instituţii culturale şi de binefacere.
Din 2001, în România
Cuplul regal s-a mutat în România în anul 2001, la 18 mai, la Palatul Elisabeta, şi la 1 iunie, la Castelul Săvârşin. De atunci, de marile sărbători creştine, în funcţie de angajamentele publice, regele Mihai şi regina Ana se aflau fie la Castelul de la Săvârşin, fie la Palatul Elisabeta din Bucureşti. În vara anului 2008, familia regală a fost repusă, oficial, în posesia Castelului Peleş, dar aceştia au declarat că porţile castelului vor rămâne mereu deschise românilor.
La 10 iunie 2008, regele şi regina au sărbătorit nunta de diamant, eveniment la care au participat 14 familii regale europene, iar în 2013, şi-au sărbătorit nunta de safir (65 de ani de căsătorie), în cadru privat.
De-a lungul vieţii, regina Ana a primit Crucea de Război a Franţei, Marea Cruce a Ordinului Carol I, Marea Cruce a Ordinului Sfânta Olga şi Sfânta Sofia din Grecia, Marea Cruce a Ordinului de Malta şi Marea Cruce a Ordinului Coroana României. Se numără, alături de regele Mihai, de principesa moştenitoare Margareta şi de soţul acesteia, principele Radu, printre fondatorii Fundaţiei Colecţia Familiei Regale a României. Între anii 1990-2010, regina Ana a participat la numeroase evenimente dedicate fundaţiei fiicei sale, principesa Margareta, efectuând uneori turnee în străinătate pentru colectare de fonduri. Regina Ana a oferit înaltul patronaj Fundaţiei Anastasia, creată de pictorul Sorin Dumitrescu, notează Agerpres.
Regina Ana a încetat din viaţă la 1 august 2016, la spitalul din Morges, în Elveţia. Trupul neînsufleţit al reginei a fost adus în ţară la 9 august, iar la 13 august au avut loc funeraliile acesteia la Mănăstirea Curtea de Argeş. Data de 13 august a fost decretată zi de doliu naţional în memoria sa. Regina Ana a fost înmormântată în Noua Catedrală Arhiepiscopală şi Regală, ridicată în vecinătatea mănăstirii de la Curtea de Argeş.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
