Scriitorul Dan Ciachir a povestit în cartea sa "Și noaptea asta va trece" că România a găzduit, la un moment dat, refugiați din Chile. S-a întâmplat în anii '70.
"La începutul anului trei văzusem în semiobscuritatea coridoarelor facultăţii nişte tinere scunde, negricioase, necunoscute, îngândurate... Erau refugiate chiliene, care, neştiind româneşte, nu aveau ce face la cursuri şi stăteau mai mult pe culoare. Nu le-am mai întâlnit după Anul Nou 1974. În 1970 alegerile prezidenţiale din Chile aduseseră la putere un marxist, pe Salvador Allende, răsturnat de americani – se sinucisese sau fusese ucis – în 1973, la scurt timp după o vizită a lui Ceauşescu la Santiago. După înlocuirea lui Allende cu generalul Pinochet, mulţi oameni cu vederi de stânga din Chile părăsiseră ţara. România primise o mie de refugiaţi chilieni cărora li se repartizaseră apartamente şi garsoniere în blocuri din Drumul Taberei.
Fetele acelea care-şi rumegau inutilitatea pe coridoarele Facultăţii de Filologie din Bucureşti ilustrau culorile sumbre ale exilului şi-mi rămăseseră, ca un avertisment, în memorie. Îmi aminteau de Gramenos, profesorul de matematică de la Şcoala elementară numărul 5 de pe Calea Victoriei, un om amar, trist, de 49 de ani, îmbrăcat mereu cu acelaşi sacou de culoarea muştarului, care locuia cu o mamă octogenară pe intrarea dintre Casa Oamenilor de Ştiinţă şi restaurantul „Mon Jardin". Era unul dintre numeroşii comunişti greci refugiaţi în România cu generalul Marcos la sfârşitul războiului civil din ţara sa, în 1950 şi probabil îşi blestema soarta şi alegerea politică ce-l împinsese la surghiun", a scris Dan Ciachir.
Dan CIACHIR
(Fragment din volumul Și noaptea asta va trece, Editura Timpul, 2011)
[citeste si]
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
