Expertiza medico-legală n-a putut identifica persoana căreia îi aparțin oasele. În schimb, conform datelor din rechizitoriu, reiese că au putut fi puse cap la cap sute de fragmente osoase și fragmente de dinți, care au permis reconstituirea antropologică a unui singur schelet, adică rămășițele din pădure aparțin unei singure persoane. Din aceeași sursă, mai descoperim că sunt peste 1.900 fragmente osoase care NU au putut fi atribuite unei structuri osoase, din cauza fragmentării intense. Cu toate acestea, s-a apreciat că toate aparțin unui singur schelet uman. Din cele 23 de fragmente dentare, doar unul este întreg, un incisiv, în rest fiind identificate fragmente posibile de la alți dinți. Anchetatorii au ajuns la ideea că aparțin unei singure persoane, o tânără cu vârsta între 15 și 19 ani.
Diferențe și asemănări între cazuri
Un detaliu esențial din anchetă este că, în vreme ce oasele găsite în butoiul din curtea lui Dincă au fost supuse unei temperaturi cuprinse între 650 și 1.000 de grade Celsius, oasele din lizieră au fost supuse unei temperaturi mai scăzute, cuprinsă între 600 și 800 de grade Celsius, iar un fragment de os din lizieră a fost ars la 350-450 de grade. În cazul oaselor din lizieră, având în vedere starea osemintelor din care n-a putut fi extras ADN, se poate merge pe varianta că a fost expus un timp îndelungat arderii, mult mai îndelungat decât în cazul resturilor umane din butoi.
Ca punct comun, anchetatorii au descoperit titan în ambele cazuri, atât în lizieră, cât și-n butoi, de unde trag concluzia că a fost o metodă asemănătoare de ardere.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
