Angela Grămadă, președintele Asociației Experts for Security and Global Affairs, doctor în științe politice și expertă în relații internaționale, specializată pe spațiul ex-sovietic, consideră că Rusia a încercat să atingă mai multe obiective în ultimele luni în ceea ce privește criza din Ucraina, când Moscova a comasat peste 100.000 de soldați la granița cu Ucraina, situația fiind de departe ce mai gravă din 2014 încoace de când a început agresiunea rusă împotriva Ucrainei.
În opinia expertului, „după schimbarea administrației de la Casa Albă rușii au fost nevoiți să testeze cum va reacționa noua Administrație Biden la strategia Moscovei de a își întări anumite poziții în spațiul post-sovietic sau în alte puncte ale lumii. Ucraina a fost cea mai la îndemână”.
„S-au testat psihologic, au testat limitele, reacțiile și discursurile oficiale”, a subliniat aceasta, în cadrul emisiunii „Pe Plan Extern”, de la DC News.
Putin a încercat distragerea atenției de la problemele interne ale Rusiei. Nu i-a reușit
Un alt obiectiv pe care Moscova l-a urmărit a fost distragerea atenției de la problemele interne cu care se confruntă regimul lui Vladimir Putin. Iar în opinia Angelei Grămadă această strategie nu a mai funcționat.
„Pe fondul înrăutățirii situației din Federația Rusă, aici vorbim de protestele de la începutul anului în cazul Navalnîi, și pe fondul înrăutățirii prezenței politice a principalului partid aflat la guvernare, Rusia Unită, partidul care îl susține pe Vladimir Putin, a fost nevoie de o distragere a atenției electoratului de la aceste evenimente de politică internă. Iar Ucraina s-a dovedit a fi un instrument foarte util în acest sens. Doar că, de această dată, având mai multă experiență, cetățenii ruși au decis să continue protestele, ba dimpotrivă, chiar le-au extins în marile orașe ale țării”, spune aceasta.
Kremlinul forțează recunoașterea separatiștilor. Războiul din Donbas, o problemă pentru Federația Rusă
Nu în ultimul rând, Moscova a încercat să aducă la masa discuțiilor pentru soluționarea conflictului și liderii separatiști din Donbas. Prin această mișcare, Kremlinul nu doar că urmărea o legitimare a celor două republici auto-proclamate din Estul Ucrainei, dar urmărea și să „scape de problema” Donbas, care a devenit extrem de costisitoare, în ciuda faptului că Rusia neagă orice implicare în războiul din Ucraina.
„Cea de-a treia problemă pe care o doresc rezolvată liderii de la Kremlin și pe care nu o pot încă soluționa se referă la dialogul bilateral cu Ucraina, mai degrabă agresiunea rusească, așa cum e definită în documentele strategice ale Ucrainei. Aici obiectivul e clar: Tentativa de a îi face pe decidenții de la Kiev să accepte să discute soluționarea conflictului cu liderii separatiștilor, prin impunerea unor noi membri în cadrul Formatului de la Minsk, mă refer la introducerea unor noi lideri politici, nu neapărat la alte state care să fie implicate. Rușii doresc să scape de această problemă (n.r. - războiul din Estul Ucrainei). Vorbim despre sancțiuni, despre pierderi de vieți omenești, chiar dacă Rusia neagă prezența militară în Ucraina”, a mai precizat Angela Grămadă.
„În momentul în care ai acești actori acceptați la masa negocierilor de către Kiev, atunci ai obținut instrumente prin care poți gestiona anumite procese decizionale la Kiev, nu doar de politică internă, ci și de politică externă ale Ucrainei”, e de părere expertul.
Angela Grămadă subliniat că pe lângă încercarea de a impune acceptarea liderilor separatiști din cele două republici auto-proclamate din Donbas, la discuții cu liderii din Ucraina, Rusia insistă foarte mult pe Federalizarea Ucrainei, considerând că e singurul plan realist de a soluționa problema.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
