Raport FMI: Măsurile fiscale din România puteau fi mai blânde

Măsurile fiscale aplicate de Guvernul României puteau fi făcute gradual, dacă se analizează retrospectiv, și fără a se întârzia revenirea economică, în contextul în care nivelul datoriei publice a țării era relativ redus, apreciază un raport de evaluare a programului convenit de autoritățile de la București, prezentat recent de Fond.

Potrivit documentului,  acordul stand-by al FMI cu România derulat în perioada 2009-2011 şi-a atins obiectivele, contribuind la stabilitatea economică şi soliditatea sistemului financiar.

"În 2010 (la jumătatea anului - n.r.), Guvernul a introdus măsuri fiscale radicale pentru a combate efectele contracţiei economice, mai profundă decât se estimase, măsuri care ar fi contribuit la scăderea producţiei economice. Măsurile - majoritatea pe partea de cheltuieli, cu scopul de a readuce costurile la nivelurile din 2007 - au presupus tăierea cu 25% a salariilor din sectorul public, cu 15% a prestaţiilor sociale, alte reduceri ale cheltuielilor publice cu bunuri şi servicii, o scădere cu peste 8% a numărului angajaţilor din sectorul public . O majorare a TVA cu 5 puncte procentuale, la 24%, a fost de asemenea operată în iulie 2010. Aceste măsuri au asigurat atingerea obiectivelor din program (...) Cu toate acestea, măsurile au determinat o poziţie foarte prociclică, întârziind practic revenirea economică. Privind în retrospectivă, s-ar putea spune că procesul de ajustare putea fi mai gradual, în special ţinând cont de nivelul relativ redus al datoriei publice a României", se arată în raport, informează Mediafax.

FMI notează că, la momentul respectiv, ţintele din program fuseseră deja "relaxate substanţial", adaptate la contracţia economică peste estimări, iar politica monetară susţinea revenirea economică.

Documentul a fost pregătit la nivel de specialişti şi nu reflectă neapărat opiniile FMI sau ale Guvernului român, se spune în raport.

Raportul FMI aminteşte că ţintele de deficit bugetar pentru 2009 şi 2010 au fost ridicate la prima şi la a patra evaluare a acordului stand-by, din cauza declinului economic abrupt, însă temerile privind situaţia fiscală pe termen scurt au fost calmate de soliditatea programului pe termen mediu, care a stins motivele de îngrijorare privind sustenabilitatea fiscală.

"Mai precis, ajustarea fiscală din 2009 a fost deraiată de contracţia economică mai abruptă faţă de estimări, de întârzierile în implementare şi de incertitudinea politică", se spune în document.

În 2009, Guvernul a reuşit să atingă ţinta revizuită de deficit bugetar prin scăderea cheltuielilor de capital, plăţi mai scăzute în contul dobânzilor şi o revenire târzie a veniturilor la buget, deși au existat  întârzieri în implementarea unor măsuri pe partea de cheltuieli şi incertitudini privind bugetul înainte de alegerile prezidenţiale, care de altfel au întârziat efectuarea celei de-a doua evaluări a acordului.

După reducerea salariilor cu 25% în iulie 2010, bugetarii au beneficiat anul trecut de o majorare salarială cu 15%, iar pentru refacerea completă a veniturilor iniţiale ar mai fi necesară o creştere cu circa 16%.

Primul care a vorbit despre majorarea salariilor bugetarilor a fost preşedintele Traian Băsescu, care a spus în Parlament că puterea are datoria de a găsi soluţii ca în jurul datei de 1 iunie să fie "reîntregite" salariile bugetarilor.

Surse oficiale au declarat pe 9 martie că premierul Mihai Răzvan Ungureanu i-a transmis guvernatorului BNR că intenţionează să majoreze salariile bugetarilor, cu un cuantum care urmează să fie stabilit, Mugur Isărescu spunându-i că aceasta este exclusiv decizia Guvernului şi că pe el îl interesează creşterea consumului.

Potrivit suselor, una dintre variantele aflate în analiză este ca pierderea salarială în sectorul bugetar să fie recuperată în etape, dintre care una aplicată începând cu luna iunie, iar restul banilor să fie acordaţi ulterior.

Pe fondul crizei financiare mondiale, România a contractat în luna martie a anului 2009 un acord stand-by pe doi ani cu FMI, pentru echivalentul a 13 miliarde euro, completat de finanţare suplimentară de la Comisia Europeană şi Banca Mondială pentru un pachet total de asistenţă externă de 20 miliarde euro.

Colaborarea cu FMI a fost continuată la începutul anului 2011 prin încheierea unui acord de tip preventiv de 3,6 miliarde euro, completat de finanţare de 1,4 miliarde euro de la Comisia Europeană şi 400 milioane euro de la Banca Mondială.

Toate evaluările trimestriale ale programelor convenite cu România au fost încheiate cu succes, cu atingerea marii majorităţi a obiectivelor, amintește raportul FMI.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News