Deși presat de un ultimatum al președintelui american Donald Trump, care a promis sancțiuni dure dacă nu acceptă un armistițiu, Vladimir Putin își menține planul de a cuceri complet regiunile Donețk, Luhansk, Zaporojie și Herson, au declarat pentru Reuters mai multe surse apropiate de Kremlin.

Trump, care a stabilit termenul limită pentru vineri, amenință cu impunerea unor tarife vamale de 100% asupra țărilor ce cumpără petrol din Rusia, vizând în special marii clienți precum China și India. În ciuda acestor avertismente, liderul de la Kremlin rămâne ferm în intenția sa de a continua ofensiva.

Putin crede că Rusia are avantajul pe front și că sancțiunile americane nu vor avea efecte decisive

Potrivit a trei surse familiare cu discuțiile interne de la Moscova, Putin crede că Rusia are avantajul pe front și că sancțiunile americane nu vor avea efecte decisive, după multiplele valuri aplicate deja de la începutul conflictului. Deși nu își dorește să agraveze relațiile cu Trump, liderul rus consideră că miza teritorială este mai importantă decât orice apropiere diplomatică cu Occidentul.

Unul dintre obiectivele esențiale pentru Kremlin este ocuparea totală a celor patru regiuni revendicate oficial de Rusia. Doar după atingerea acestui scop, Putin ar fi dispus să ia în calcul discuții serioase privind o eventuală pace. „Dacă Putin ar reuși să ocupe complet cele patru regiuni pe care le-a revendicat pentru Rusia, ar putea afirma că războiul său din Ucraina și-a atins obiectivele”, a explicat James Rodgers, autorul volumului în pregătire „Întoarcerea Rusiei”.

Negocierile ruso-ucrainene, reluate de trei ori din luna mai, sunt percepute mai degrabă ca un semnal către Washington că Moscova nu respinge complet ideea unei soluții pașnice. Cu toate acestea, discuțiile se limitează în mare parte la schimburi umanitare, fără progrese notabile, au spus sursele Reuters.

În timp ce Putin a caracterizat recent dialogul cu Ucraina drept „pozitiv”, condițiile impuse de Kremlin sunt inacceptabile pentru Kiev: retragerea completă din regiunile ocupate, neutralitatea statului ucrainean și limitarea capacităților sale militare.

Totuși, o oportunitate diplomatică pare să se contureze odată cu vizita așteptată în Rusia a lui Steve Witkoff, trimisul special al lui Trump, pe fondul escaladării verbale dintre președintele american și Kremlin, în contextul amenințărilor privind un conflict nuclear.

„Președintele Trump vrea să oprească vărsarea de sânge, motiv pentru care vinde arme produse în SUA membrilor NATO și îl amenință pe Putin cu sancțiuni și tarife usturătoare dacă nu este de acord cu un armistițiu”, a declarat Anna Kelly, purtătoarea de cuvânt a Casei Albe.

Reacția oficială a Kremlinului nu a venit până la ora publicării. Sursele Reuters au ales să rămână anonime, având în vedere caracterul sensibil al informațiilor.

Trump, deși în trecut a avut o atitudine mai conciliantă față de Putin, pare acum tot mai frustrat în legătură cu acesta. A criticat dur atacurile asupra Kievului și altor orașe, catalogându-le drept „dezgustătoare”, și a respins recentele acțiuni ale Rusiei drept „prostii”.

În același timp, premierul Ucrainei, Yulia Svyrydenko, a cerut sprijin maxim din partea comunității internaționale, după ce 31 de persoane, inclusiv cinci copii, au fost ucise în cel mai grav raid aerian rusesc al anului asupra capitalei Kiev. Ea consideră că atacul a fost un răspuns direct la presiunile impuse de Trump.

Ofensiva rusă continuă

Potrivit unei surse, Putin este neliniștit de deteriorarea relațiilor cu SUA, dar preferă să își urmeze obiectivele militare, în condițiile în care trupele ruse înregistrează avansuri și Ucraina se confruntă cu o presiune tot mai mare. Oprirea conflictului în acest moment nu ar fi înțeleasă nici de armată, nici de populație, susține aceeași sursă.

Analistul James Rodgers notează că liderul rus își leagă atât reputația politică, cât și moștenirea istorică de acest conflict. „Știm din scrierile și declarațiile sale anterioare că se vede ca parte a unei tradiții puternice de opoziție față de Occident și restul lumii în apărarea intereselor Rusiei.”

Deși conștient de posibilele consecințe ale unei confruntări directe cu Trump, Putin este hotărât să nu facă pași înapoi doar pentru a evita sancțiunile americane. „Are o prioritate absolută – Putin nu își permite să oprească războiul doar pentru că Trump își dorește asta”, a afirmat o altă sursă.

O a treia persoană apropiată de cercurile decizionale de la Kremlin a confirmat că Rusia își menține obiectivul de a controla în totalitate cele patru regiuni și consideră nejustificată o oprire a ofensivei într-un moment favorabil.

Conform Black Bird Group, o organizație de analiză militară din Finlanda, Ucraina a pierdut doar în iulie 502 kilometri pătrați, iar în ultimele trei luni, pierderile teritoriale au fost cele mai mari de la începutul lui 2025. Rusia controlează în prezent circa 20% din teritoriul ucrainean.

Statul Major rus i-ar fi comunicat lui Putin că frontul ucrainean se va prăbuși în două-trei luni. Cu toate acestea, câștigurile teritoriale rămân limitate - doar 5.000 km² de la începutul anului trecut, potrivit Center for Strategic and International Studies din Washington.

Deși Rusia înaintează, progresul este lent și însoțit de pierderi importante. Bloggerii militari ruși notează dificultățile ofensivei, cauzate de terenul accidentat și urbanizarea densă, însă cred că în alte zone, înaintarea ar putea deveni mai rapidă.

Sancțiuni și impact economic

Trump amenință cu măsuri drastice, însă Kremlinul pare neimpresionat. „A mai făcut amenințări înainte”, a spus una dintre surse, sugerând că acestea nu s-au materializat mereu.

Chiar dacă exporturile de petrol și gaze au fost afectate de sancțiuni, iar investițiile străine au scăzut cu peste 60%, Rusia a reușit să-și susțină efortul de război prin aprovizionarea cu muniție din Coreea de Nord și importuri esențiale din China. Kremlinul insistă că economia rusă s-a adaptat și are o anumită „imunitate” la sancțiuni.

Trump însuși a recunoscut acest lucru: „Sunt niște tipi vicleni și sunt destul de buni la a ocoli sancțiunile, așa că vom vedea ce se întâmplă”, le-a spus el jurnaliștilor la finalul săptămânii.

Reuters mai notează că Washingtonul ar fi făcut, în martie, o propunere informală de ridicare a sancțiunilor și de recunoaștere a controlului rus asupra Crimeei și altor regiuni, în schimbul încetării focului. Potrivit unei surse ruse, această ofertă a fost o „șansă fantastică”, dar „să oprești un război este mult mai dificil decât să-l începi”, conform Reuters.

CITEȘTE ȘI: Moscova cere prudență în retorica nucleară, după anunțul lui Trump privind submarinele SUA: Toată lumea ar trebui să fie foarte atentă

Google News icon Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News