De atunci, mișcare „Black Lives Matter”, la fel ca și alte ONG-uri au prins amploare și au primit donații din toate colțurile lumii, precum și mesaje de susținere sau chiar au fost susținute fizic cu alte proteste mai mici în jurul lumii.
Mișcarea Black Lives Matter
Mișcarea Black Lives Matter a început în 2013, după ce o persoană de etnie mixtă, George Zimmerman, l-a împușcat mortal pe un tânăr de culoare de 17 ani Trayvon Martin, în timpul unei supraveghenri a cartierului de către civili. Zimmerman a fost achitat un an mai târziu, după ce a pretins legitima apărare în timpul procesului. Mișcarea #BLM a prins amploare după ce a folosit hastagurile pe social media pentru a face cunoscută situația tânărului de doar 17 ani care a fost împușcat mortal. Totuși, nu au existat mișcări de stradă împotriva lui Zimmerman care are origini americane și peruviene.
Problema rasială în tot continentul american este totuși una ce nu poate fi ignorată - acum două zile, primul ministru canadian, Justin Trudeau, a atras atenția și asupra discriminărilor minorităților din Canada, refuzând să comenteze însă acțiunile lui Donald Trump, care a chemat armata pe străzi.Î
Îndreptarea mișcării de stradă
Mișcarea de stradă a fost interpretată ca o problemă rasială. Însă, trebuie să ne întrebăm dacă în America, adevărata problemă nu este cu adevărat brutalitatea poliției și lipsa de transparență în ceea ce privește acțiunile întreprinse.
O anchetă a ziarului „The Post” arată că în fiecare an în jur de 1000 de persoane sunt omorâte de poliție prin împușcare. Chiar dacă numărul de persoane albe împușcate anual este dublu față de cel de persoane de culoare, raportat la numărul populației, albii fiind majoritari, procentul de persoane de culoare împușcate rămâne mare. Aceleași cifre sunt susținute și de institute independende de statistică care arată că poliția ucide de două ori mai multe persoane albe anual, decât persoane de culoare sau persoane cu origini latine (hispanici).
În toate cazurile, se arată clar că raportat la numărul total al populației de Americane, o persoană de culoare este de 7 ori mai expusă la împușcare decât un alb.
Întrebarea pe care populația mondială ar trebui să o pună este dacă aceste crime ar trebui să fie tolerate, indiferent de culoare pielii? Sau dacă aceste mișcări de stradă ar fi fost la fel de ample, dacă persoană omorâtă era hispanică sau albă?
De partea cealaltă, familia lui George Floyd a făcut apel la calmarea situației și chiar la diminuarea protestelor motivând că „au frica lui Dumnezeu” și nu consideră că asemenea proteste sunt în favoarea mișcării sau în favoarea familiei. În toate cazurile, fața lui Floyd a ajuns pe toate posturile de știri și pe toate canalele de socializare, la fel cum au ajuns și protestele din SUA.
Susținere pe toate canalele media
Mai toate canalele media s-au solidarizat cu mișcarea împotriva discriminării rasiale. De asemenea, personalități din toată lumea și din toate domeniile au făcut apel la încetarea discriminării: de la faimoasa cântăreață Beyonce, până la echipa de fotbal Liverpool și chiar și Ducesa de Sussex, Meghan Markle au decis să ia o poziție cu privire la aceste evenimente.
Marea majoritate a influencerilor din toată lumea au adoptat o poziție de solidaritate și au pus ieri poze negre, refuzând să-și continue promovările de produse prin intermediul social media pentru o zi. Dar ce spune acest lucru și oare este el suficient pentru a schimba concepția americanilor de rând despre discriminare? De asemenea, amploarea protestelor, precum și deturnarea lor în manifestații cu incinerări și distrugeri ale bunurilor publice și private ce a dus la scoaterea armatei pe străzi va ajuta la propagarea unui mesaj corect?
Tot în cadrul mișcărilor de social media, au fost mai multe persoane care inițial nu au adoptat o poziție clară cu privire la aceste evenimente. Acestea au reclamat că au fost jignite sau agresate de alte persoane din comunitate, fiind acuzate că prin lipsa lor de poziție țin partea agresorilor. În unele cazuri, această lipsă de poziție poate fi justificată - o influenceriță din Belgia a refuzat să ia parte și a postat mesajele de hate primite; ea a justificat această lipsă a poziței prin lipsa de experiență în domeniu și prin faptul că contentul de pe pagina ei este destinat modei, ca atare nu dorește și nu vede cum un asemenea content poate fi redirecționat spre a susține o mișcare de acest tip.
La fel ca și mișcările de stradă distructive, mesajele de ură s-au propagat în mediul online față de toți cei care nu au adoptat o poziție clară în favoarea acestei mișcări. Acest lucru, din punctul meu de vedere, nu poate duce la nimic bun - ura revărsată în aceste momente nu cred că va putea construi o lume mai bună sau mai adaptată pentru a face față unor probleme de rasă.
Însă întrebarea care e rostită mai puțin este cum vor afecta aceste evenimente alegerile din SUA din acest an? Funcția de Președinte al SUA rămâne funcția celui mai puternic om din lume, indiferent de eventualele dificultăți financiare cu care se confruntă această țară. În acest sens, dacă scandalul cu generalul Flynn a fost dat uitării prin mișcările de stradă și prin mesajele de cenzură ale președintelui Trump împotriva Twitter, ne putem întreba dacă această mișcare nu este alimentată pe un fond politic și nu are un fundament 100% orientat către discriminarea rasială.
Doar timpul ne poate spune cum se vor desfășura aceste alegeri și în ce fel mișcările președintelui în funcție îi vor afecta alegătorii.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
Ascultă în română
