”Protestele sociale, în general, au inerția lor și, chiar dacă sunt îndeplinite obiectivele principale ale majorității participanților, există un anumit gen de activism care rămâne o perioadă de timp. În 2012, la o manifestație incomparabil mai mică decât cea de acum, după căderea Guvernului, manifestațiile au mai existat o săptămână, mai reduse și niște oameni au mai rămas în stradă două săptămâni, până când au venit niște mari zăpezi. Acum, numărul a fost cu mult mai mare și am asistat, așa cum era de așteptat, la o diminuare, în weekend probabil vor fi mai mulți, pentru că lumea are liber și e un mijloc de a socializare. Probabil că scăderea dramatică va fi de luni. Dar depinde de ce fac actorii implicați, nu depinde de cei din Piața Victoriei exclusiv, depinde de ce vor face ceilalți actori care pot să stimuleze participarea sau să o reducă. Pe de altă parte, la aceste manifestații au existat întotdeauna oameni care doresc mai mult și, sigur, se simt bine că pot participa la un protest.”, a spus Alfred Bulai, pentru DCNews.
Unii protestatari, pentru atmosferă
Sociologul a adăugat că ”unii s-au dus pentru atmosferă, pe ideea că pot să protesteze. Întotdeauana există o polivocalitate la aceste manifestări. În permanență, la proteste au fost oameni care au vrut multe alte lucruri și aveau multe alte probleme. Niciodată declanșatorul este unicul motiv pentru care oamenii sunt acolo. (...) Nu toată lumea îmbrățișează exact aceleași idei. Oamenii, pentru că se simt bine la aceste manifestări la care pot să protesteze, sigur că nu renunță ușor”.
[citeste si]
”Mulți vor să-și asume rolul de organizatori, adevărații organizatori, la asemenea proteste, nu vor să-și asume meritele. Dacă ar fi organizatori, ar trebui să și răspundă pentru ce se întâmplă acolo.” a mai spus sociologul pentru DCNews.
Cu privire la episodul violent față de un grup de protestatari care cereau ca firmele românești să fie tratate egal cu firmele străine de către ANAF, Alfred Bulai spune că ”evidentă că există un anumit gen de intoleranță tocmai pentru că dimensiunea politică este una majoră. Fiind o dimensiune politică în joc, intoleranță față de oameni care strigă altceva este foarte mare, dreptul de a protesta este și al unora și al altora.”
Cum stimulează partidele protestele
Sociologul opinează că un mesaj de legitimare a protestelor l-a dat Klaus Iohannis: ”un factor de legimitare îl dă președintele indiscutabil”. În ceea ce privește partidele de opoziție, el spune ”că vor să întrețină protestele trimițând persoane necunoscute din organizație, nu liderii care vor să fie dați la televizor, dar numărul oamenilor pe care-l pot trimite nu este atât de mare încât să fie un efect spectaculos”.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
