Protestul "Împotriva sărăciei" care a avut loc sâmbătă în Piaţa Wenceslas a fost organizat de sindicate şi a atras mii de oameni.
"Noi am venit nu pentru că nu avem ce face, ci pentru că ne este teamă pentru viitorul nostru", a declarat Josef Stredula, preşedintele confederaţiei sindicale CMKOS. Cererile sale includ o creştere a salariului minim, în prezent echivalentul a 644 de dolari pe lună, şi ca statul să reglementeze costul bunurilor de zi cu zi.
VIDEO
Preţurile de consum din Republica Cehă au crescut cu 17,2% în august faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, potrivit datelor agenţiei naţionale de statistică. Ca măsură de urgenţă împotriva preţurilor ridicate la energie, guvernul de centru-dreapta condus de prim-ministrul Petr Fiala a adoptat un plafon de preţ la energia electrică şi gaze pentru gospodării şi întreprinderile mici, care va intra în vigoare din noiembrie.
La Praga au avut loc câteva manifestaţii de mare amploare la care s-a cerut guvernului să facă mai mult pentru a combate creşterea preţurilor. Mulţi protestatari dau vina pe răspunsul UE la războiul din Ucraina şi cer încetarea sancţiunilor impuse Rusiei, scrie Agerpres.
Slovacia: Protest împotriva sărăciei şi la Bratislava
Câteva mii de persoane s-au adunat sâmbătă în Piaţa SNP din Bratislava pentru a protesta împotriva sărăciei, transmite TASR.
Manifestaţia a fost organizată de Confederaţia Sindicală (KOZ), care a cerut Guvernului şi Parlamentului să ia imediat măsuri şi să acţioneze pentru a aborda criza energetică şi inflaţionistă, scăderea nivelului de trai al populaţiei şi stabilizarea economiei. Sindicatele au spus că ajutorul orientat către cetăţeni, municipalităţi şi întreprinderi este insuficient, menţionând asistenţa mai bună din alte ţări.
Avem un nou tip de pandemie aici, o pandemie a sărăciei. Fiecare zi de inacţiune din partea guvernului şi a parlamentului are consecinţe, au spus protestatarii, subliniind ameninţarea unor văi ale foametei şi a unui colaps al regiunilor. Ei au atras atenţia asupra frustrării şi disperării oamenilor.
Din cauza deteriorării situaţiei sociale şi economice, oamenii sunt îngrijoraţi de viitorul apropiat. De asemenea, au solicitat guvernului slovac să abordeze de urgenţă situaţia critică actuală din ţară, cerându-i să introducă măsuri pentru a 'îmblânzi' inflaţia şi a atenua impactul negativ al acesteia asupra vieţii cetăţenilor, precum şi să spună clar la ce se pot aştepta gospodăriile, companiile şi instituţiile publice în următoarele luni în ceea ce priveşte preţurile la energie.
Citește și - Cehia și Ucraina vor organiza o ședință comună la Kiev
Cehia și Ucraina voi organiza o reuniune a cabinetelor în Kiev, capitala țării afectată de Război.
Republica Cehă şi Ucraina plănuiesc o reuniune a cabinetelor lor la Kiev, în ceea ce ar reprezenta o primă vizită a unui număr important de miniştri dintr-o ţară membră UE şi NATO în Ucraina de la începutul invaziei ruse, relatează DPA șii Agerpres. În timpul reuniunii, programată pentru 31 octombrie, miniştrii celor două naţiuni vor discuta despre efectele războiului cu Rusia, precum şi despre eforturile de reconstrucţie a Ucrainei, a declarat un purtător de cuvânt al guvernului ceh la Praga, vineri, potrivit agenţiei de presă cehe CTK.
Din partea cehă, cel puţin jumătate dintre miniştrii cabinetului urmează să ia parte la deplasare, potrivit purtătorului de cuvânt. Republica cehă exercită în prezent preşedinţia prin rotaţie a Consiliului UE, fiind în poziţia de a conduce agenda politică a UE.
Praga efectuează deja consultări regulate cu guvernele Poloniei, Slovaciei şi Israelului, printre altele.
Prim-ministrul Petr Fiala, însoţit de şeful guvernului polonez Mateusz Morawiecki şi de premierul sloven de la acea vreme Janez Jansa au efectuat o vizită la Kiev în martie, la mai puţin de o lună după ce Rusia a declanşat războiul împotriva Ucrainei pe 24 februarie.
De la declanşarea invaziei ruseşti, Republica Cehă a furnizat Kievului armament în valoare de peste 170 de milioane de euro. Aleksandr Dughin a căzut sub sancțiunile UE
Al optulea pachet de sancțiuni ale UE împotriva Rusiei include 30 de persoane, printre care filosoful Aleksandr Dughin, președintele Comisiei Electorale Centrale a Federației Ruse, Ella Pamfilova, precum și șase întreprinderi și Comisia Electorală Centrală, potrivit unui document publicat în Jurnalul Oficial al UE, scrie Interfax.
Lista sancțiunilor îl include și pe Alexander Kharichev, șeful Oficiului Președintelui Federației Ruse pentru asigurarea activităților Consiliului de Stat, Nikolai Bulaev, vicepreședintele CEC și Dmitri Shugaev, directorul Serviciului Federal pentru Cooperare militaro-tehnică.
Noile sancțiuni UE i-au afectat și pe muzicienii Yulia Chicherina, Nikolai Rastorguev și Oleg Gazmanov. De asemenea, pe lista sancțiunilor se afla și șeful concernului Kalashnikov, Alan Lushnikov. Citește continuarea AICI!
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
