Europa apărării este pe cale să devină realitate mai mult ca oricând. Comisia Europeană a propus marţi statelor membre o finanţare europeană de 500 de milioane de euro pe doi ani pentru a facilita achiziţii comune de armament pentru a reconstitui de urgenţă stocurile diminuate de ajutorul pentru Ucraina.
La patru zile după declanşarea ofensivei ruse în Ucraina, liderii celor 27 de state membre au luat decizia istorică să furnizeze armament Kievului în valoare de 450 de milioane de euro, ca şi echipamente de protecţie şi carburant de circa 50 de milioane de euro. Acest ajutor nu a încetat să crească: luni, statele membre şi-au dat acordul pentru o a cincea tranşă de 500 de milioane de euro provenite din "Facilitatea europeană pentru pace" ca să finanţeze furnizarea de arme şi echipamente militare indispensabile sprijinirii Ucrainei.
Statele membre "au scos din stocurile muniţii, artilerie uşoară sau chiar grea, sisteme de apărare antiaeriene sau antitanc sau chiar blindate şi tancuri. Aceasta a creat de facto o vulnerabilitate ce trebuie acum completată de urgenţă", a explicat comisarul european Thierry Breton, la o conferinţăce de presă. Va fi dată prioritate cumpărării de rachete aeriene portabile, de rachete antitanc portabile, de tunuri de 155 mm şi muniţii pentru ele. Trebuie să acţionăm repede, având în vedere starea stocurilor naţionale", a susţinut el.
"Europa s-a dezarmat de 20 de ani"
Dar ţările membre îşi păstrează o "libertate totală" pentru achiziţiile lor, a precizat el. "Comisia sau UE nu vor cumpăra la propriu armament. Bugetul Uniunii nu este utilizat decât pentru a incita statele să coopereze". "Acest lucru va permite o mai bună cheltuire a banului public şi întărirea bazei noastre industriale europene", a subliniat fostul ministru francez al economiei.
"Propunerea noastră completează Fondul european de apărare care se concentrează pe cercetare şi dezvoltare" şi este dotat cu 8 miliarde de euro pe perioada 2021-27, a arătat el. Noul instrument este dotat cu 50 de milioane de euro pe doi ani, adică perioada 2023 până în 2024, dar este menit "să devină peren cu o amploare mai mare", cum a fost cazul Fondului European de Apărare, a precizat dl Breton.
"Europa s-a dezarmat de 20 de ani faţă de toate celelalte continente. Faţă de Statele Unite, Rusia, India, China, suntem singurul continent care şi-a scăzut investiţiile", a amintit el. Statele membre s-au angajat să consacre 2% din PIB pentru cheltuieli de apărare, dar numai şapte dintre ele (Grecia, Polonia, Lituania, Estonia, Letonia, Croaţia şi Slovacia /sic!, n. trad.: "Proiectul de buget pentru anul 2021 prevede pentru Ministerul Apărării Naţionale alocarea a 2,04% din PIB. Suntem în al cincilea an consecutiv în care România alocă, aşa cum s-a angajat, un nivel minim de două procente din Produsul Intern Brut pentru Apărare" https://www.mapn.ro/cpresa/16892_2021,-al-cincilea-an-consecutiv-de-alocare-a-doua-procente-din-pib-pentru-aparare./) au atins acest obiectiv în 2022. Franţa este la 1,90%, Italia la 1,44% şi Spania este penultima de pe listă la 1,01%.
În martie, în Franţa, senatorii LR au alertat-o pe ministrul armatei de atunci, Florence Parly, că ţara ar putea duce lipsă de muniţii "în doar patru zile de conflict de mare intensitate", scrie Rador.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
