"În cea mai recentă acţiune din cadrul proiectului Igiena Crişului, am identificat, împreună cu Salvamont şi reprezentanţii firmelor de rafting, nu mai puţin de 15 rampe de lansat gunoiul în Criş pe o lungime de 24 kilometri de curs de apă. Ideea a fost să identificăm zonele cu probleme şi am stabilit ca în proiectul-pilot pentru Crişul Repede să intre comunele Bulz, Bratca, Şuncuiuş, Vadu Crişului. Crişul Repede este un obiectiv turistic, vizitat în timpul verii de mii de turişti care practică sporturile nautice. Ori nu acceptăm ca acest râu să fie folosit ca o ghenă", a declarat joi, pentru Agerpres, consilierul Sebastian Lascu.
Locaţiile respective, identificate prin coordonate GPS, au fost punctate pe hărţi şi depuse recent la Consiliul Judeţean, care va achiziţiona, în acest scop, 15 sau chiar 30 de camere video.
Etapa următoare vizează să se monteze camerele video în zonele identificate şi se va stabili dispeceratul acestora. Pe lângă camerele video, în fiecare dintre cele 15 zone se vor amplasa şi panouri cu informaţii şi avertismente.
"Altă variantă nu mai avem. Sunt zone în care se aruncă şi obiecte mari, de la canapele vechi, la cauciucuri, nu mai vorbesc de pet-uri şi nu ai cum să stai non-stop în 20 de locaţii. Aşa camerele înregistrează şi vor fi verificate. Noi considerăm că şi simpla lor montare va opri puţin fenomenul. Conducerea Poliţiei bihorene ne-a asigurat de sprijinul instituţiei. Trebuie să facem ceva. În Oradea, ai unde să îţi arunci mobila veche, gratuit, dar în comune încă nu s-au găsit soluţii", a precizat Lascu.
Acesta a dorit să sublinieze că deşi începutul a fost o iniţiativă personală a sa, în urmă cu trei luni proiectul de supraveghere a apelor a primit sprijinul tuturor celorlalte partide din Consiliul Judeţean.
"Am prezentat atunci în plen imagini din acele zone şi am primit susţinere inclusiv de la preşedintele Pasztor Sandor şi de la toţi liderii de grup", a punctat Lascu.
A urmat o întâlnire convocată de CJ Bihor cu instituţii şi ong-uri care au atribuţii în această chestiune - Poliţia, Garda de Mediu, Apele Române, Centrul pentru Arii Protejate şi Dezvoltare Durabilă, Agenţia de Protecţia Mediului şi consilierii judeţeni din Comisia de turism.
Următorul pas practic din proiect a fost inventarierea celor mai folosite locaţii de unde se aruncă gunoaie în apele râului. Va urma, în curând, o şedinţă la care vor fi invitaţi şi toţi primarii din zona râului Crişului Repede, pentru a deveni parteneri în proiect.
Lascu a subliniat că gunoaiele aruncate pe cursurile de apă în zonele turistice nu numai că distrug imaginea şi ecologia locului, dar afectează şi creşterea turismului şi economia locală.
"Nu am vrut încă să ne comparăm cu Elveţia, deşi idealul acesta ar fi, dar să ne uităm cel puţin la Slovacia, care nu e o ţară mult mai dezvoltată decât noi, dar are râurile curate", a mai spus Sebastian Lascu.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
