La ore, ar urma să participe maximum 15 elevi, iar ceilalți ar trebui să studieze online. De asemenea, durata unei ore va fi de cel mult 30 de minute. Experimentele la orele de chimie/fizică/biologie, care necesită mişcare şi/sau interacțiune strânsă între elevi, nu trebuie organizate. Mai mult, la nivelul fiecărei școli va fi desemnat un reprezentant care să coordoneze activitățile de prevenire a infecției COVID-19.
Ioana Mihaela Neacşu consideră că este un moment cheie pentru sistemul de învățământ din România. Deciziile finale pot crea premisele unei îmbunătățiri sau dimpotrivă, vor afecta major calitatea învățământul pe termen mediu.
Două probleme majore
Contactată miercuri de DCNews, Ioana Mihaela Neacşu a făcut următoarele precizări: „Faptul că se reduce numărul de elevi la clasă este salutabil. Sunt școli în București cu clase supraaglomerate, 35 sau mai mult de 35 de elevi, ceea ce afectează calitatea actului didactic. Deci, cu cât sunt mai puțini copii în clasă, cu atât procesul didactic este mai eficient. Sigur că această decizie se ia sub aspectul pandemiei, dar e o măsură care s-ar fi justificat a fi luată și în contextul eficientizării procesului de învățare. Însă, odată cu reducerea numărul de elevi la o clasă, automat crește numărul profesorilor. Adică, dacă dintr-o clasă de 30 de elevi, se fac două grupe de 15, practic, în fiecare unitate de învățământ vom dubla numărul de clase. Pe cale de consecință, apar două mari probleme. Sunt foarte puține școli în București care să-și permită să-și dubleze formațiunile de studiu în acest moment, tocmai din lipsa sălilor de clasă. De aceea se intenționează să se recurgă la fragmentarea activității în fizic și online și diminuarea numărul de ore.
Pe de altă parte, se pune problema bugetului. Mai multe clase înseamnă un număr mai mare de ore, înseamnă mai mulți profesori încadrați. Nu știm dacă poate fi susținută această resursă umană. De asemenea, e necesară finanțarea cheltuielilor de natură salarială pentru această resursă umană suplimentară, deloc neglijabilă, în contextul în care numărul de ore din curriculum se menține la fel. Însă, dacă se operează modificări, scăzându-se numărul orelor dintr-o săptămână, atunci această creștere a cheltuielilor nu va fi foarte mare. Depinde totul de cum se vor concretiza intențiile Ministerului.”
„Vreau să subliniez o serie de aspecte. Să luăm de exemplu disciplina matematică. Dacă elevii vor veni la școală două ore pe săptămână a câte 30 de minute, înseamnă fizic o oră pe săptămână. Deci, practic, un sfert din numărul de ore va fi făcut fizic, iar restul online. Experiența acestei primăveri ne-a arătat că învățarea online, la acest moment, nu are nici pe departe aceleași rezultate. Vă spun acest lucru în calitate de profesor la clasă. Profesorii au făcut eforturi ce nu pot fi negate. Au fost în fața unui element de noutate. Și elevilor le-a fost dificil. Nu mai vorbim de faptul că nu toți au acces la tehnologie. Chiar și în orașele mari, există copii ce provin din familii dezavantajate. Pe de o parte, e limpede că trebuie asigurată baza tehnologică, altminteri procesul devine profund discriminatoriu. Pe de altă parte, din punctul meu de vedere, învățarea online desfășurată în această primăvară a avut mai mult rolul de a-i ține aproape pe elevi de școală. Este foarte greu. Nu mulți elevi sunt motivați să învețe la toate disciplinele zi de zi. Învățarea față în față are rolul major de a putea urmări implicarea elevului, ceea ce online se face greu când ești conectat cu 35 de copii. Iar discipinele exacte sunt greu de predat online, vă spun în calitate de profesor de matematică. Matematica se face cu creionul pe hârtie. Nu poți să o predai exclusiv prin verbalizare, cum s-ar putea face la istorie sau geografie. Dincolo de ecranul calculatorului, ce fac cei 35 de elevi? Sunt conectați? Sunt atenți? Au înțeles? Dacă nu au motivația puternică, vor lăsa lucrurile să treacă mult mai ușor decât dacă ar fi la școală. Lipsește privirea copilului din care îți dai seama dacă a înțeles sau mai trebuie să explici o dată. Aș propune ca disciplinele exacte să se facă mai mult față în față, iar celelalte preponderent online. Rămâne de văzut cum va fi gândit totul”, a precizat Mihaela Neacșu.
De asemenea, a adăugat: „Vorbește Ministerul de amplasarea în curțile școlilor a unor corturi sau containere pentru formațiunile de studiu suplimentare. Nu este o soluție nemaiauzită. Eu le-aș spune niște construcții mobile, modulare, pentru că au toate facilitățile. Din acest punct de vedere, nu cred că este o problemă, însă vor trebui foarte clar și rapid partajate atribuțiile și responsabilitățile. Cine se va ocupa? Autoritățile Administrației Publice Locale care au școlile în patrimoniu și administrare sau Ministerul Educației prin intermediul unui program național? La noi, lucrurile se mișcă greu. Spre exemplu, ordinul de plată pentru Comisiile de examene a venit ieri. Aseară târziu, s-a transmis de la Minister o nouă procedură prin care rezultatele elevilor nu se vor mai afișa nominal.
Știți cum se spune? Când vrei să distrugi o națiune, distruge-i sistemul de educație. Noi nu trebuie să ajungem în această situație!”
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
Ascultă în română
