Camelia Folea a ajuns în atenția opiniei publice ca "Doamna cu pantofi albaștri" în urma unui text, postat pe Facebook de către o avocată și care a devenit viral pe internet. În postare era apreciată pentru modul în care s-a comportat în timpul audierii unui minor rămas după divorț în custodia tatălui și pentru care mama a solicitat stabilirea unui program de vizită, precum și pentru timpul acordat acestei ședințe de judecată.
Judecătoare la Judecătoria Blaj, din circumscripția Curții de Apel Alba Iulia, Camelia Folea a subliniat, în interviu, că nu este "o eroină", așa cum a perceput-o parte din opinia publică, ci doar "un om obișnuit", iar ca ea "mai sunt multe alte doamne și domni cu pantofi albaștri, judecători în această țară".
Nu și-a dorit celebritate
"Viața mi-a oferit șansa de a fi judecător și mi-a lăsat, în același timp, șansa de a fi om. Știu că dincolo de coperta unui dosar sunt oameni, sunt destine, sunt suflete. Postura de eroină este dificilă. Am sperat ca numele meu să nu fie făcut public, dar nu toate speranțele se împlinesc. Nu mi-am dorit celebritate. Nu îmi doresc vreo distincție și nici un alt loc de muncă. Locul potrivit pentru mine este în robă, în sala de judecată", a declarat Camelia Folea.
Judecătoarea a mai spus că nu se aștepta "în niciun caz" la un asemenea impact mediatic al poveștii scrise de avocata Mădălina Scutelnicu, apreciind, pe de altă parte, talentul cu care aceasta a relatat cele întâmplate în sala de judecată.
Ea a precizat că nu poate oferi detalii despre cauza relatată de avocată în postarea intitulată "Doamna cu pantofi albaștri", dar a subliniat că în toate dosarele de acest gen a urmărit să dezvolte o interacțiune bazată pe "încredere și comunicare" cu acești copii.
"Ca judecător în astfel de cauze ești obligat să audiezi minori. Unii au 10 ani, alții 12, alții 16. Unii sunt timizi, alții nu. Unii găsesc puterea să zâmbească, altora le joacă ochii în lacrimi. Nu ai la dispoziție foarte mult timp pentru a găsi calea de comunicare cu acel copil și pentru a încerca să afli ce este mai bine pentru el, fără a-l traumatiza. Doamnei avocat i s-a părut extraordinar că am luat copilul de mână. E un gest pe care l-am făcut întotdeauna. Indiferent de vârsta copilului. E un prim pas spre încredere și comunicare. De asemenea, i s-a părut extraordinar că audierea (minorului — n.r.) a durat 35 de minute. In instanță timpul se oprește în loc. Nu mi-am stabilit niciodată un timp limită pentru audierea unui minor. Nu aș putea să vă spun cât va dura audierea în următorul dosar de acest fel, pe care îl voi avea de soluționat", a afirmat Camelia Folea.
[citeste si]
Întrebată dacă crede că s-ar impune și în România înființarea unor instanțe specializate în judecarea cauzelor cu minori, așa după cum s-a comentat în mediul public pe marginea acestui caz, Camelia Folea a opinat că "este necesar ca mai întâi să avem judecători specializați, dar în adevăratul sens al cuvântului".
Celor care încă nu au încredere in justiție, judecătoarea le-a transmis "să încerce măcar" să aibă.
"Știu că statistic lucrurile nu stau bine, dar nu pot să nu mă întreb în ce măsură statistica reflectă realitatea și în ce măsură mass-media contribuie la această statistică. Toți trebuie să știm că o soluție, oricât de legală, temeinică și umană ar fi, nu va mulțumi niciodată toate părțile implicate într-o cauză. Într-un dosar, civil sau penal, măcar una dintre părți va fi nemulțumită", a spus judecătoarea, scrie Agerpres.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
