„Am avut ocazia, în 2019, când România avea președinția rotativă a Consiliului European, am avut ocazia să fiu consilierul vicepriministrului în perioada respectivă și să particip la mai multe întâlniri, dintre care una a fost cu cei 6 primari de sector și city managerul municipiului București. La întâlnire a participat inclusiv Rasmussen, pentru că tot ceea ce înseamnă partea de primării, finanțările care vin de la Comisia Europeană, vin prin ceea ce se numește Dg Regio, ei sunt cei care sunt cu banii, iar Dg Environment, direcția generală de mediu, sunt cei care vin cu drumul pe care trebuie să îl luăm.
Domnul Rasmussen venise la acea întâlnire pentru că era o problemă care trena în București din 2014 și anume: s-au alocat vreo 160 de milioane de euro, pentru construirea unui sistem care să rezolve problema deșeurilor din București. Și lucrurile astea au trenat. A venit Comisia Europeană și a spus: păi, oameni buni, aveți nevoie de un consens, aveți nevoie să vă înțelegeți între voi, pentru că România are o chestie foarte interesantă din punct de vedere al organizării. Conform legii, Primăria Municipiului București este proprietarul de drept al deșeurilor produse pe raza municipiului București. Primăriile de sector, care sunt din punct de vedere administrativ niște subunități ale Primăriei București, nu dețin drept de proprietate, dar prin baza unei hotărâri care s-a dat de către Primăria Municipiului București, ele sunt singurele care își organizează singure serviciul de colectare al deșeurilor. Acest amestec făcut, din nou, de legiuitorii noștri a dus la o adevărată neînțelegere la nivel european.
Incineratorul, o idee nepotrivită
Până la urmă ziceau că trebuie să fiți toți, frumos, organizați într-o asociație de dezvoltare intercomunitară, ori sub forma unui protocol la care să aderați toți, inclusiv fostul sector agricol Ilfov, actualul județ Ilfov, ca să fiți toți într-o unitate clară, să puteți face un sistem care să poată rezolva problema deșeurilor și s-a discutat la vremea respectivă, în 2019, despre un incinerator, care, din punctul meu de vedere este o greșeală completă la nivel de București”, a declarat Marius Marinoff, președintele ARMID, în cadrul Interviurilor DC News.
„Chiar voiam să vă întreb, ce înseamnă rezolvarea problemei. Pe lângă faptul că nu folosim bani europeni, asta e clar, nici nu mai e o știre acum”, a intervenit Val Vâlcu, gazda emisiunii.
„Aici voiam să ajung la un punct comun cu domnul Rasmussen și de față erau reprezentanți ai fiecărei primării și discutăm de primari, la vremea respectivă în 2019, erau primarii și city managerul Bucureștiului. Ei, la un moment dat, au ajuns la un consens pentru că s-a discutat în felul următor. În loc să facem incineratorul ăsta la care am plătit niște studii, studii de fezabilitate, era vorba să se pună în Sectorul 5, nimeni nu era de acord cu incineratorul, lucru absolut normal, nici eu nu sunt de acord, sunt complet împotrivă, e o prostie să arzi o resursă”, a mai spus Marinoff.
Pierdem bani pe deșeuri
„E ca și cum ai arde bani”, a completat Vâlcu.
„Exact ca și cum ai arde bani, dar la vremea respectivă, să ne înțelegem, o tonă de deșeuri din astea de sticlă, de plastic, de PET-uri, cum se numesc ele, balotate, era în jur de 140 de euro, adică 600 - 700 de lei. În momentul de față e dublu prețul astăzi când discutăm. Adică toate au luat-o în sus și sunt niște prețuri enorm de mari, făcusem un calcul, România ajunge să arunce astăzi, la groapa de gunoi, deșeuri reciclabile de peste 3 miliarde de euro anual. Nu numai că aruncăm 3 miliarde, mai plătim 3 miliarde în plus ca să le aruncăm acolo. Adică nu numai că nu facem bani, dar mai și plătim bani să scăpăm de ele”, a mai spus Marinoff.
Vezi mai mult în interviul acordat de Marius Marinoff pentru DCNews:
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
