EXCLUSIV  Prețul petrolului, în pragul creșterii iminente? Cum poate incendia economia globală închiderea Strâmtorii Ormuz

„Teoretic, este o problemă de o gravitate extremă, pentru că pe această cale se aprovizionează cu petrol o parte importantă a lumii occidentale și nu numai. Închiderea acestei strâmtori ar însemna începutul unei crize care poate să ducă chiar la o criză asemănătoare crizei petrolului din ’73”, a explicat profesorul Coșea.

Totuși, economistul subliniază că, dincolo de scenariul teoretic, există îndoieli serioase cu privire la fezabilitatea unei astfel de mișcări. Iranul, aflat în centrul acestui potențial conflict, are de pierdut nu doar în raport cu adversarii săi, ci și în relație cu propriii săi aliați. Blocarea Ormuzului ar aduce daune semnificative și statelor prietene, producătoare de petrol, care ar resimți direct efectele unei scăderi a exporturilor.

„Această închidere poate să ducă la creșterea prețurilor, care, sigur, defavorizează pe foarte mulți, dar poate și favoriza pe unii care sunt în afara acestui traiect. Chiar dacă s-a hotărât, chiar dacă s-a închis, eu cred că nu va dura acest lucru, pentru că consecințele sunt mai grave pentru Iran și prietenii lui decât pentru ceilalți”, a precizat Coșea.

Foto: Agerpres

O reconfigurare majoră a raporturilor de putere

Dincolo de criza imediată, profesorul susține că ne aflăm în pragul unei schimbări de paradigmă în ceea ce privește echilibrul global al puterii energetice. Dependența lumii de statele din Golf sau de Rusia începe să se diminueze treptat, iar această tendință a fost anticipată, spune el, de o componentă importantă a doctrinei Trump.

„În doctrina Trump, unul dintre marii furnizori de energie, atât de gaz lichefiat, dar și de petrol, care va trebui să diminueze importanța pe care o au Rusia și țările din Golf, este SUA”, a afirmat Coșea. El a subliniat că Statele Unite au investit masiv în capacitatea de a produce și transporta gaz lichefiat, iar Europa își dezvoltă deja infrastructura necesară pentru a primi aceste livrări prin porturi în Țările de Jos, Spania și Germania.

În opinia sa, Iranul, confruntat cu presiuni tot mai mari din partea SUA și Israelului, pare să fi ajuns într-un punct de cotitură. Alegerea blocării strâmtorii ar trăda, mai degrabă, o reacție de slăbiciune strategică decât o dovadă de forță. „Această decizie pe care Iranul a luat-o sau o va lua în legătură cu strâmtoarea este dovada slăbiciunii extraordinare a Iranului după atacurile pe care Israelul și SUA le-au avut și vor recurge la o măsură extremă”, avertizează economistul.

Din punctul său de vedere, suntem martorii unei reconfigurări majore a raporturilor de putere în lume, în care Statele Unite par să-și consolideze decisiv poziția de lider global. „SUA a câștigat foarte mult și a redus, cu cel puțin 20-25 de ani, capacitatea altor țări, cum ar fi, în primul rând, China, de a-i lua locul de lider mondial”, a spus Coșea, adăugând că nici din punct de vedere monetar nu există încă vreo forță capabilă să înlocuiască dolarul în economia globală.

Europa, în prima linie a creșterii prețurilor

În ceea ce privește statele care ar putea fi cele mai afectate de o eventuală blocare a Strâmtorii Ormuz, Mircea Coșea indică în primul rând Europa. „Europa aduce mult petrol pe această cale. SUA nu sunt afectate, dar Europa da. Deci s-ar putea să vedem în viitoarele zile presiuni diplomatice foarte importante din partea Europei pentru SUA ca să ajungă la o înțelegere, să nu mai continue această stare de beligeranță”, a explicat el.

Franța ar putea avea una dintre cele mai vocale reacții, din dorința de a se implica activ în reglementarea situației, în timp ce Turcia, deși nu are în prezent forța de a dicta decizii, se manifestă tot mai vizibil pe scena regională. „Turcia este un jucător din ce în ce mai important în zona asta. Nu are încă mijloacele pentru a bate cu pumnul în masă, dar se manifestă”, a spus Coșea.

Totuși, o escaladare militară în zonă este puțin probabilă, crede economistul. Prezența militară a Statelor Unite este considerabilă, iar efectul de descurajare este vizibil. „Ajungerea celebrului portavion în zona aceea arată foarte clar că Statele Unite arată cu degetul spre toți ceilalți, să fie foarte atenți că nu se știe ce se poate întâmpla”, spune acesta.

Economistul atrage atenția asupra unei evoluții geopolitice care, pe termen lung, pare să reconfirme supremația Statelor Unite, atât în plan energetic, cât și în cel strategic. România, în acest context, trebuie să fie extrem de atentă la parteneriatul transatlantic. „Leadershipul mondial aparține SUA și va continua să aparțină. Deci, relația noastră cu SUA este o relație esențială la care trebuie să veghem cu mare atenție, iar noul guvern ar trebui să se ocupe primordial de acest lucru. O să închei cu o frază care mi s-a părut de natură aproape regală, aproape ca Ludovic al XIV-lea, pe care am auzit-o la ministrul Apărării al SUA: «Când domnul Trump vorbește, lumea trebuie să asculte»”, precizează Mircea Coșea.

Marţi, cotaţia barilului de petrol a scăzut cu peste 5% pe pieţele asiatice, după acceptarea de către Israel şi Iran a încetării focului propusă de preşedintele american Donald Trump, iar uşurarea investitorilor a contribuit şi la revenirea pe verde a burselor asiatice.

Faptul că Iranul a acceptat încetarea focului "reduce în mod serios riscul unor scenarii mai extreme care ar fi antrenat grave perturbări în aprovizionarea cu petrol", susţine Michael Wan, analist la banca MUFG.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News