Există, în sfârșit, o interpretare unitară a Codului de procedură civilă în ceea ce privește efectele suspendării executării silite asupra debitorilor care au conturi poprite. ÎCCJ a admis, într-un recurs, permisiunea debitorilor să utilizeze fluxurile viitoare de venituri, conform profit.ro.
Curtea de Apel Brașov, la un memoriu adresat de BRD Societe Generale, prin cabinetul de avocatură Marieta Avram, a făcut o cerere la ÎCCJ pentru un recurs în interesul legii, la finele anului trecut.
„Problema de drept ce a creat practica judiciară neunitară vizează întinderea efectelor suspendării executării silite prin poprirea înființată asupra conturilor bancare, respectiv, dacă sunt indisponibilizate toate sumele viitoare ce alimentează contul debitorului deschis la terțul poprit, indiferent că existau sau nu la data suspendării, ori nu sunt supuse indisponibilizării sumele viitoare, ulterioare suspendării, care nu existau la data înființării popririi”, se arată în documentul Curții de Apel Brașov.
Au fost prezentate exemple de practică neunitară
Pentru a întări ideea de necesitate a unei practici unitare, Curtea a atașat exemple de practici diferite de la nivelul judecătoriilor și tribunalelor din țară în interpretarea și aplicarea articolului 784 alin (1) din Codul de procedură civilă, care spune astfel: „Din momentul comunicării adresei de înființare a popririi către terțul poprit sunt indisponibilizate toate sumele și bunurile poprite. De la indisponibilizare și până la achitarea integrală a obligațiilor prevăzute în titlul executoriu, inclusiv pe perioada suspendării urmăririi silite prin poprire, terțul poprit nu va face nicio altă plată sau altă operațiune care ar putea diminua bunurile indisponibilizate, dacă legea nu prevede altfel”.
[citeste si]
[citeste si]
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
