Aceleaşi surse susţin că accesarea fondurilor europene nu va fi condiţionată de situaţia statului de drept, ci mai degrabă de 'implementarea corectă a bugetului'.
Anterior, surse europene citate de agenţia Reuters au afirmat contrariul, şi anume că propunerile pentru viitorul cadru bugetar multianual al UE pe care le va prezenta miercuri Comisia Europeană vor cuprinde şi criteriul condiţionalităţii privind respectarea statului de drept.
Alocările de fonduri pe ţări beneficiare nu au fost încă stabilite, însă pe baza datelor preliminare ale Comisiei Europene se pot face unele estimări, mai menţionează sursele agenţiei PAP. Totuşi, 'unele lucruri sunt sigure: mai puţine programe, mai multă flexibilitate, schimbări în Politica de Coeziune şi Politica Agricolă Comună, inclusiv reduceri' de fonduri, a indicat una dintre aceste surse din cadrul Comisiei Europene.
O altă sursă a spus că nici măcar comisarii europeni nu ştiu sumele exacte, pentru că acestea pur şi simplu încă nu există, dar a apreciat de asemenea că pot fi făcute estimări pe baza documentelor cadru ale executivului comunitar ce vor fi prezentate săptămâna viitoare.
Noi criterii
Sursele agenţiei poloneze de presă au vorbit şi despre modul în care vor fi distribuite fondurile europene. Astfel, dacă în actualul cadru bugetar ce se încheie în anul 2020 alocarea lor avea în vedere PIB-ul printre criteriile principale, în viitorul buget Comisia Europeană doreşte să lege accesarea acestor fonduri şi de criterii precum rata şomajului în rândul tinerilor sau alţi indicatori socio-economici.
Ieşirea Marii Britanii din UE va lăsa în bugetul comunitar un gol anual de 12-14 miliarde de euro. Comisia Europeană a propus deja acoperirea parţială a acestui gol prin sporirea contribuţiilor statelor membre, pentru partea neacoperită fiind însă nevoie de economii. Însă unele ţări contributoare nete la bugetul UE refuză deocamdată să-şi majoreze contribuţiile.
Ideea condiționării fondurilor europene
Pe de altă parte, ideea unei posibile condiţionări a accesării fondurilor europene de respectarea statului de drept şi a valorilor europene a provocat nemulţumiri în ţările est-europene, mai ales în Polonia şi Ungaria, care ar fi principalele vizate de o asemenea măsură. Unii politicieni de acolo estimează că această idee este o modalitate prin care Bruxelles-ul şi guverne vest-europene vor să rezolve problema scăderii bugetului şi să poată justifica diminuarea fondurilor din Politica de Coeziune în favoarea altor politici considerate acum prioritare la Bruxelles, cum ar fi migraţia.
Oficiali polonezi au sugerat că ţara lor ar putea bloca bugetul multianual al UE pentru perioada 2021-2027 dacă se va încerca o condiţionare a accesării fondurilor europene de situaţia statului de drept, în contextul în care continuă divergenţele dintre Varşovia şi Bruxelles pe tema controversatelor reforme judiciare din Polonia, relatează Agerpres.
[citeste si]
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
