Context
Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, reprezentat la acel moment de ministrul demis Adrian Chesnoiu, a aprobat pentru acest an tratarea semințelor de porumb și floarea soarelui cu trei substanțe insecticide (numite generic neonicotinoide) interzise în UE, pentru că ucid albinele.
Este vorba de: CRUISER 350 FS ( 350 g/l tiametoxam ), NUPRID AL 600 FS ( 600 g/L imidacloprid ) și PONCHO 600 FS ( 600 g/L clotianidin ), cele trei neonicotinoide fiind din categoria insecticidelor utilizate pentru combaterea dăunătorilor Tanymecus dilaticollis și Agriotes spp.
Autorizațiile de folosire au fost publicate pe websitul Autorității Naționale Fitosanitare, la rubrica ”Structuri centrale”/ Omologarea produselor de protecția plantelor ppp/ Autorizații temporare.
Potrivit publicației Lanțul Alimentar, ministrul Agriculturii a luat aceste decizii în mare grabă, la doar o zi după o întâlnire cu trei reprezentanți ai sectorului apicol, care au cerut să nu fie folosite aceste substanțe care distrug populațiile de albine, motivând că decizia de a folosi substanțele interzise a fost luată la insistențele celor mai puternice structuri asociative ale fermierilor din România.
Captura Foto: Autoritatea Națională Fitosanitară
Guvernul României s-a bazat pe semințele interzise pentru a-și susține exporturile profitabile
La aproape un deceniu după ce Uniunea Europeană a restricționat pentru prima dată utilizarea semințelor acoperite cu insecticide care distrug albinele, albinele din România încă simt ”înțepăturile”, relatează Politico.
Într-una dintre capitalele producției de miere ale UE, Guvernul s-a bazat pe semințele interzise pentru a-și susține exporturile profitabile, ceea ce ONG-urile și apicultorii denunță ca fiind o încălcare flagrantă a legilor UE.
Ministerul Agriculturii din România a ocolit în mod obișnuit interdicția
În timp ce Comisia Europeană a interzis pe deplin neonicotinoizii, sau neonicele, în 2018 – după ce îngrijorările cu privire la impactul lor asupra albinelor au dus la restricții inițiale în 2013 – Ministerul Agriculturii din România a ocolit în mod obișnuit interdicția.
România continuă să ocolească restricțiile susținând că pesticidele interzise sunt singurele mijloace eficiente de a proteja culturile de infestările devastatoare de insecte. Dar criticii spun că Guvernul ignoră alternativele existente și acceptă toate cererile de derogare depuse insistent de grupuri agricole și agrochimice.
Fostul ministru al Agriculturii, Adrian Chesnoiu
România, ”campionul UE” al derogărilor
Într-un raport din 2017, trei ONG-uri UE și ROMAPIS, Federația Română a Asociațiilor de Apicultori, au indicat România drept ”campionul UE” al derogărilor neonice și au cerut Comisiei să înceteze ”inacțiunea deliberată” și să conteste ”abuzurile” Bucureștiului, prevăzute de legislația UE.
Dar, după cinci ani, nu a fost luată nicio acțiune semnificativă, deoarece, la nivelul UE, nimeni nu se uită cu adevărat, relatează Politico.
Nu doar România
Problema este departe de a fi unică în România. Aproape fiecare țară din UE folosește în mod obișnuit aceste așa-numite autorizații de urgență pentru a folosi pesticidele interzise.
- Scutirile pentru folosirea pesticidelor interzise continue ale Franței și Belgiei contribuie la poziția UE ca principal producător mondial de sfeclă de zahăr;
- Spania, campioana UE în pomicultură, le folosește pentru a permite fermierilor din culturi populare, cum ar fi pepenii sau căpșunile, să utilizeze 1,3-dicloropropen, un fungicid atât de toxic încât nu a primit niciodată aprobarea UE;
- Danemarca emite aceste autorizații/ scutiri de utilizare a pesticidelor interzise pentru a produce atât pentru exportul din UE, cât și din afara UE.
Cu toate acestea, situația este deosebit de dăunătoare pentru apicultorii români, deoarece pesticidele interzise au fost folosite pentru a cultiva câmpuri întinse de floarea soarelui și porumb, adică acele culturi considerate foarte atractive pentru polenizatori.
Utilizarea semințelor interzise, susțin apicultorii, servește doar intereselor unui număr mic de cultivatori puternici și celor ale unui guvern care nu dorește să renunțe la locul său de unul dintre giganții exportatori de cereale din UE.
”În România derogările sunt acordate la cerere”
În răspunsurile scrise la întrebările adresate de către publicația Politico, Comisia Europeană a recunoscut că EFSA nu are resurse suficiente pentru a ”verifica sistematic” toate derogările și a confirmat că, în România, derogările sunt ”acordate la cerere”.
Într-un audit din 2019 în România, Comisia Europeană a identificat, de asemenea, lipsa de personal și de resurse ca fiind o ”problemă gravă” care împiedică implementarea corectă a regulilor sale privind pesticidele.
Ministerul Agriculturii din România a refuzat și un interviu, dar, într-un răspuns scris, a spus că derogările anuale sunt necesare ”pentru că nu există alternative”, potrivit relatărilor din Politico.
”Există ceva cu adevărat profund putrezit în sistem”
Martin Hojsik, un europarlamentar slovac care lucrează la polenizatori, a spus că, cu ocazia dezvălurii neregulilor din România în ceea ce privește utilizarea pesticidelor interzise, a ieșit la iveală o ”super lacună” care a arătat că ”există ceva cu adevărat profund putrezit în sistem”.
Pe măsură ce Comisia Europeană investește resurse considerabile într-un pachet de noi legi pentru a restabili biodiversitatea și urmărește un obiectiv pentru 2030 de a inversa declinul galopant al polenizatorilor, incapacitatea sa de a aplica chiar și cele mai simple interdicții sugerează că ar putea să muște mai mult decât poate mesteca, potrivit unui articol publicat de Politico.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
