EXCLUSIV Piloții și sănătatea lor mintală. Cezar Osiceanu, semnal de alarmă: Cazul avionului prăbușit intenționat de copilot, soldat cu 150 de morți

Autor: Cezar Osiceanu

De ce? Pentru ca meseria a fost și este una pe care orice om normal nu o va face plecând de la condițiile fizice, psihice și materiale cerute aspirantului la intrarea în profesie și continuând cu riscurile directe și indirecte, condițiile de muncă și mediu, nivelul de stres și de privațiuni etc. În plus, cerințele zborului necesită luarea de decizii critice în timp de câteva secunde ceea ce presupune timp de reacție, capacitate decizională și o atenție permanentă asupra unui număr enorm de mare de parametri și informații care se modifică neprevăzut, rapid și necontrolat 

De aceea una din cele mai importante examinări periodice și ocazionale, după evenimente deosebite, este cea psihologică.  Și ca să înțelegeți în mod practic situația o să readucem în atenția dumneavoastră trei cazuri reale în care sănătatea mintală a pilotului a fost cauza principală a producerii lor.

Astfel:

1. Cazul zborului 191 al Companiei americane Jet Blue care a decolat de la New York spre Las Vegas. După decolare pilotul comandant a început să manifeste un comportament verbal și fizic agresiv și violent și total nemotivat, fiind nevoie de imobilizarea lui în timpul zborului și arestarea și internarea lui după aterizare. Diagnosticul ulterior a fost oprirea de la zbor și tratamentul obligatoriu.

2. Cazul zborului 9525 de la Barcelona la Düsseldorf al companiei German Wings, când copilotul cursei a prăbușit avionul în mod intenționat. Ulterior catastrofei s-a stabilit ca fusese identificat cu tendințe suicidale și oprit medical de la zbor, i se prescrisese tratament și nu anunțase angajatorul despre problemele medicale avute. 150 de decedați a fost bilanțul sinuciderii pilotului respectiv.

3. Cazul zborului 2059 de la Everett la San Francisco al companiei americane Alaska Airlines, când un pilot aflat în afara programului de zbor și ajuns în cabina de pilotaj pe locul din mijloc, a încercat prăbușirea avionului. Ceilalți doi piloți au reușit să salveze avionul cu 79 de pasageri la bord. Ulterior pilotul vinovat a recunoscut ca se lupta demult cu depresia și stresul. 

4. În timpul pandemiei s-au sinucis câțiva piloți de la o companie arabă ca urmare a situației generate de concedierea lor și rămânerea fără locuri de muncă și venituri 

5. Tot în timpul pandemiei s-a sinucis o însoțitoare de bord de la Tarom ca urmare a situației ei materiale generate de pandemie, a condițiilor ei de muncă și de trai. 

Stupefiant - un cuvânt prea mic 

Conform celor de la Aviation Week, 50.000 de piloți din cei 400.000 de piloți înregistrați în toată lumea trăiesc cu o formă de tulburare de sănătate mintală identificată de o autoritate medicală autorizată ceea ce înseamnă enorm nu mult! 

În pofida acestor probleme descrise mai sus piloții nu sunt nici încurajați și nici nu li se permite să vorbească despre problemele lor de acest gen, cauzele acestora și tratamentul prescris lor.  Din păcate, astăzi vizita medicală este una aproape banală și testele psihologice durează câteva ore doar, ca urmare a impunerilor făcute la nivel european și a presiunilor operatorilor economici.

Mai mult decât atât tot din motive exclusiv mercantile, dreptul de a efectua controale medicale de specialitate pentru personalul aeronautic civil s-a acordat și altor medici și clinici nespecializate în domeniul aviației iar efectul măsurii s-a văzut în cazul German Wings mai sus descris. Rezultatul acestui mercantilism manifestat în întreaga industrie este acela ca principalul mijloc de lupta împotriva acestor probleme de ordin psihic, prevenția, a fost redus ca și nivel de acțiune cu consecințele de rigoare 

Ce-i de făcut?

Industria aviatică cunoaște acum o creștere fulminantă a valorilor de trafic și implică existenta unui număr și mai mare de piloți noi. Din cauza costurilor de “producție” foarte mari aferente formării și calificării unui pilot precum și a nivelului material redus de recompensare a muncii comparativ cu riscurile și constrângerile impuse acestora sunt din ce în ce mai puțini amatori de a îmbrățișa această meserie. 

De aceea din acest punct de vedere al sănătății mintale ale piloților companiile aeriene au început să introducă o serie de măsuri precum următoarele:
 

- identificarea timpurie a manifestărilor de schimbări de comportament și psihice provocate de dureri de cap repetate, dureri de spate și oboseală. În acest scop cei care lucrează cu piloții sunt sfătuiți să sesizeze compania angajatoare când constată astfel de probleme la aceștia prin procedeul de raportare confidențială.

- încurajarea piloților în raportarea problemelor de sănătate mintală apărute și oferirea de ajutor medical specializat.

- crearea în cadrul companiilor aeriene a unor rețele de tip peer suport (rețele de ajutor și suport reciproc de la egal la egal).

- stabilirea de către sistemul medical specializat în aviație a unor linii directoare clare și de susținere pentru screening-urile și tratamentul de sănătate mintală, fără penalizarea nejustificată a piloților cu oprirea de la zbor temporară nejustificată.

- realizarea unor proiecte de acțiune din partea autorităților de reglementare cu ajutorul unor specialiști atestați. Aceste proiecte trebuie să asigure coordonarea în procesul de asigurare a conformității cu cerințele de sănătate mintală în baza liberului acces la cele mai recente soluții din domeniul serviciilor aeromedicale precum și disponibilitatea pentru toți cei care au nevoie de el.

Susținerea piloților

Oare câți dintre dumneavoastră ați aplaudat piloții după aterizare mai ales când ați observat și simțit vicisitudinile vremii de afară atât în zbor cat și după aterizare? Sau câți dintre dumneavoastră ați susținut, moral măcar, piloții în demersurile lor publice de stabilire a adevărului relativ la timpul și condițiile lor de muncă, plata unor drepturi salariale legal prevăzute, modul de calcul a pensiei lor prezentate deformat sau deloc în mass-media și pentru care aceștia au fost greșit și public blamați ? 

Până atunci nu uitați că piloții sunt cei care muncesc din greu pentru a asigura siguranța și securitatea zborurilor în condiții de mediu ostile vieții și că cel puțin la noi au fost deseori ostracizați prin intermediul mass-mediei.

TAROM a reacționat la poziția mai sus menționată, transmițând: 

În contextul articolului recent publicat, ne exprimăm dezaprobarea fermă față de modul în care este abordat subiectul sănătății mentale a piloților și a personalului de cabină, categorii profesionale care reprezintă simboluri ale încrederii, responsabilității și excelenței.

Este regretabil faptul că, într-un peisaj informațional deja dominat de suprasaturarea și distorsionarea mesajelor, se fac conexiuni care extrapolează cazuri izolate și le transformă, în mod artificial, într-un fenomen generalizat. Astfel de interpretări nu fac decât să submineze prestigiul și respectul câștigate de-a lungul timpului de profesioniștii din aviație, atât în România, cât și la nivel internațional.

Profesiile de pilot și însoțitor de bord sunt printre cele mai îndrăgite și respectate, fiind sinonime cu siguranța, disciplina și încrederea. Întreaga industrie aeronautică operează pe baza unor standarde stricte, cu evaluări riguroase care includ și aspectele legate de sănătatea mentală, tocmai pentru a preveni orice risc. Condensarea unor cazuri rare și tragice într-o narațiune alarmistă este nu doar nedreaptă, ci și periculoasă pentru încrederea publicului în aviație.

Personalul de cabină, la fel ca piloții, își asumă zilnic responsabilitatea pentru siguranța și confortul pasagerilor, demonstrând profesionalism în cele mai diverse situații. Astfel de categorii profesionale merită respect, nu stigmatizare.

Facem un apel la responsabilitate jurnalistică și la o abordare echilibrată, care să respecte realitățile acestor profesii esențiale și să nu contribuie la distrugerea unor exemple pozitive, atât de importante pentru societate.