Potrivit unui comunicat al Parchetului General, art. 4 alin. 10 din Regulamentul de ordine interioară al parchetelor, aprobat prin Ordinul ministrului Justiţiei nr. 2632/ C/ 2014, modificat prin Ordinul nr. 1650/ C/ 2015, prevede: 'Cu cel puţin şase luni înainte de încetarea mandatului funcţiei de conducere, procurorii care ocupă aceste funcţii trebuie să comunice Direcţiei Resurse Umane şi Organizare din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii opţiunea cu privire la parchetul la care doresc să funcţioneze', relatează Agerpres.
Având în vedere că Tiberiu Niţu a fost numit în funcţia de procuror general prin Decretul nr. 480/ 15.05.2015 publicat în M.O. nr. 276 din 16.05.2013, termenul de 6 luni se împlinea la data de 16 noiembrie 2015, dată la care a fost depusă cererea.
Citește și: Unde merge Tiberiu Nițu după finalul mandatului de procuror general
'Prin formularea acestei cereri, procurorul general s-a conformat dispoziţiilor legale şi regulamentare privind cariera procurorilor, orice altă interpretare fiind pură speculaţie', explică reprezentanţii Parchetului.
Tiberiu Niţu a depus o cerere la Secţia pentru procurori a CSM în care a solicitat 'continuarea activităţii într-o funcţie de conducere' la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti, după încetarea mandatului de procuror general al României.
Solicitarea lui Tiberiu Niţu a fost aprobată în şedinţa de marţi a Secţiei pentru procurori a CSM.
Tiberiu Niţu a fost numit în funcţia de procuror general al României la data de 16 mai 2013, iar mandatul său în fruntea Ministerului Public are o durată de 3 ani, adică până în mai 2016. Numirea lui Tiberiu Niţu în funcţia de procuror general a stârnit numeroase controverse.
Iniţial, el a fost propus pentru această funcţie în noiembrie 2012 de ministrul Justiţiei de atunci, Mona Pivniceru, însă a primit aviz negativ de la CSM, fiind respins apoi şi de fostul preşedinte Traian Băsescu.
Motivele invocate de CSM au vizat faptul că Tiberiu Niţu avea un autocontrol scăzut, o rezistenţă scăzută la stres, irascibilitate, o scăzută capacitate de mobilizare şi adaptare la interviu, precum şi o spontaneitate redusă.
Citește și: Traian Băsescu, atac la Tiberiu Nițu. Apel către SIE și SRI
Tot atunci, CSM susţinea că Tiberiu Niţu nu întruneşte condiţiile şi exigenţele necesare funcţiei de procuror general, nu doar din punctul de vedere al lipsei unei viziuni strategice asupra managementului Ministerului Public, dar şi din perspectiva structurii de personalitate.
În aprilie 2013, fostul premier Victor Ponta, care îndeplinea şi funcţia de ministru interimar al Justiţiei, l-a propus din nou pe Tiberiu Niţu la şefia Ministerului Public.
În urma unor negocieri între Traian Băsescu şi Victor Ponta, s-a ajuns la un compromis, Tiberiu Niţu era acceptat pentru funcţia de procuror general, iar Laura Codruţa Kovesi era numită procuror şef al DNA, cele două nominalizări primind aviz pozitiv şi din partea CSM.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
