'Suntem profund îngrijoraţi de efectul cumulativ al dezastrelor economice şi umanitare actuale din Afganistan şi, în special, de rolul pe care politicile SUA îl joacă în desfăşurarea lor', scriu cei 71 de autori ai scrisorii, printre care americanul Joseph Stiglitz, Premiul Nobel pentru economie în 2001, sau fostul ministru grec de finanţe Yanis Varoufakis.
'Vă scriem astăzi pentru a vă îndemna să luaţi măsuri imediate pentru a aborda această criză, în primul rând permiţând Băncii Centrale a Afganistanului (...) să îşi recupereze rezervele internaţionale', se arată în scrisoarea care afirmă că această îngheţare nu este justificată.
După ce talibanii au preluat puterea în august 2021, Washingtonul a confiscat în februarie şapte miliarde de dolari din rezervele Băncii Centrale Afgane depuse în SUA. Odată cu suspendarea ajutorului internaţional, Afganistanul se află într-o criză financiară şi umanitară gravă, în timp ce şomajul a explodat.
'70% din gospodăriile afgane nu îşi pot satisface nevoile de bază'
'70% din gospodăriile afgane nu îşi pot satisface nevoile de bază', scriu semnatarii scrisorii deschise, în timp ce 'aproximativ 22,8 milioane de persoane - mai mult de jumătate din populaţie - se confruntă cu o nesiguranţă alimentară acută, iar trei milioane de copii sunt expuşi riscului malnutriţiei'.
'Este atât condamnabil din punct de vedere moral, cât şi iresponsabil din punct de vedere politic şi economic, să impuneţi pedepse colective unui popor întreg pentru acţiunile unui guvern pe care nu l-a ales'
'Guvernul taliban a făcut lucruri atroce', spun economiştii, invocând în special tratamentul la care sunt supuse femeile, fetele şi minorităţilor etnice.
'Cu toate acestea, este atât condamnabil din punct de vedere moral, cât şi iresponsabil din punct de vedere politic şi economic, să impuneţi pedepse colective unui popor întreg pentru acţiunile unui guvern pe care nu l-a ales', spun ei.
Negocieri între Washington şi talibani
La sfârşitul lunii iunie au avut loc negocieri între Washington şi talibani privind eliberarea de fonduri după un cutremur care a ucis peste 1.000 de persoane în estul Afganistanului.
Preşedintele Joe Biden dorea ca jumătate din cele şapte miliarde să fie rezervată pentru compensarea familiilor victimelor atacurilor din 11 septembrie 2001 din SUA şi cealaltă jumătate să fie destinată ajutorului umanitar pentru Afganistan, acordată în aşa fel încât banii să nu ajungă în mâinile talibanilor.
Însă, potrivit economiştilor semnatari ai scrisorii, oferta Washingtonului nu este satisfăcătoare pentru că 'cele şapte miliarde aparţin în întregime poporului afgan'.'A da înapoi mai puţin decât suma totală subminează redresarea unei economii devastate', subliniază ei, potrivit Agerpres.
Citește și - Fostul preşedinte afgan Ashraf Ghani dă vina pe SUA şi pe alţii pentru preluarea puterii de către talibani
Fostul preşedinte al Afganistanului, Ashraf Ghani, a rupt tăcerea la aproximativ un an după căderea guvernului său, într-un interviu în care a învinuit SUA, pe politicienii afgani şi alţii pentru preluarea puterii de către talibani, transmite joi dpa.
În primul său interviu televizat cu noua instituţie media Afghan Broadcasting Network (ABN), miercuri, Ghani l-a acuzat în mod special pe fostul reprezentant al SUA pentru negocierile de pace, Zalmay Khalilzad, precum şi pe mai mulţi politicieni afgani proeminenţi.
Ashraf Ghani a părut să fie cel mai supărat pe Khalilzad, care a semnat un acord de pace cu talibanii la Doha, ce a deschis calea pentru retragerea completă a forţelor străine din Afganistan.
El l-a calificat pe Khalilzad ca fiind 'corupt' şi 'incompetent'.
Fostul preşedinte afgan a fugit din Kabul când talibanii au intrat în capitală în august anul trecut, iar acum trăieşte în exil în Emiratele Arabe Unite. Plecarea sa a deschis calea pentru ca talibanii să preia controlul asupra palatului prezidenţial. Ulterior, Ashraf Ghani a cerut scuze afganilor, explicând că a fugit pentru a evita vărsarea de sânge.
El a fost aspru criticat la nivel naţional şi internaţional pentru că a fugit înainte de a se ajunge la o înţelegere politică. Ashraf Ghani încă se consideră preşedintele Afganistanului.
Înainte de căderea guvernului său, Ghani se lăudase că va rezista împotriva talibanilor până la moarte. Acum spune că nu avea putere executivă în momentul căderii Kabulului. Ghani a declarat pentru ABN că a fost 'ultima persoană care a plecat' şi a făcut acest lucru pentru a evita să repete 'experienţa amară a doctorului Najib', o referire la fostul preşedinte afgan Mohammad Najibullah, care a fost ucis de talibani în 1996, când aceştia au capturat pentru prima dată capitala Kabul.
El a mai spus că fostul ministru afgan al apărării a fugit înaintea sa şi că ambasada SUA din Kabul începuse deja evacuarea personalului său şi a forţelor de elită afgane.
Talibanii au preluat puterea la Kabul în august 2021 şi s-au confruntat cu o rezistenţă redusă din partea forţelor armate afgane. Ghani a declarat pentru ABN că şeful serviciilor de informaţii i-a spus la acea vreme că forţele afgane nu erau capabile să lupte.
Citește și - Joe Biden pleacă în concediu
Vindecat în sfârşit de COVID-19, preşedintele american Joe Biden pleacă miercuri pe insula Kiawah din statul Carolina de Sud, o staţiune de golf pe care a mai vizitat-o în trecut şi unde el îşi va petrece concediul până spre sfârşitul săptămânii viitoare, relatează Reuters.
Biden a petrecut multe weekenduri la reşedinţele sale din Delaware, dar nu a mai fost pe insula Kiawah de când a devenit preşedinte, în ianuarie 2020. Un oficial al Casei Albe a confirmat călătoria preşedintelui, dar nu a precizat unde şi cât timp va sta el acolo.
În vârstă de 79 de ani, Biden tocmai s-a vindecat de COVID-19, dar marţi încă mai avea o tuse persistentă.
Predecesorii săi obişnuiau să dea conferinţe de presă înainte să plece în vacanţele tradiţionale din august, dar Biden nu are în programul său nicio astfel de conferinţă. Vezi articolul aici!
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
