Părinți de succes: Cât și cum spunem când se urmărește convingerea (II)

În educarea micuților, părinții și profesorii pot apela cu succes, în nenumărate cazuri, la amorsare, o altă tehnică de persuasiune, temă supusă analizei încă de săptămâna trecută de către profesorul universitar Ion-Ovidiu Pânișoară, doctor în Științe ale Educației în cadrul Facultății de Psihologie și Științele Educației.

"Amorsat înseamnă că am câștigat!", susține profesorul universittar Pânișoară, evocând experimentul "de gândire" al lui Cialdini și colaboratorii (apud Gass, Seiter, 2009). Astfel, un grup de studenți a primit din start informația privind ora matinală la care urma să aibă loc experimentul, în timp ce stdenții unui al doilea grup au aflat informația doar după ce au acceptat să participe.

Potrivit rezultatelor experimentului, studenții care au primit toate elementele situației au fost de acord să participe în proporție de 31%, pe când procentul din al doilea grup, care au fost amorsați - care nu primiseră toate informațiile de la început și acceptaseră participarea înainte să afle de ora experimentului - a fost de 56% (aproape dublu).

Prin urmare, deși există teorii, potrivit cărora cu un copil trebuie discutat de la o vârstă fragedă ca și cu un adult în miniatura, trebuie totuși multă vigilență la cât și cum spunem atunci când vrem să îl convingem să facă un lucru dificil pentru el (dar pe care noi îl considerăm important pentru dezvoltarea lui), atrage atenția profesorul universitar Pânișoară. Etapizarea informațiilor în dezvoltarea micuțului, "amorsarea", este indicată "până în momentul în care el o să descopere singur frumusețea domeniului respectiv și a învățării".

Potrivit literaturii de specialitate, răspunsul pozitiv la strategiile de amorsare ar putea avea două cauze: atașamentul și dezvoltarea unei obligații.

În primul caz, atunci când cineva acceptă oferta inițială el dezvoltă un atașament psihologic și renunță mai greu, cum se întâmplă în cazul unui copil care-și va face curat în cameră, dacă i se va spune că va primi un cadou anume.

În a doua situație, acceptarea cererii inițiale va îngreuna refuzul de a mai da înapoi ulterior. "De altfel cercetările au demonstrat că amorsarea funcționează dacă aceeași persoană (în cazul nostru chiar părintele care a făcut prima solicitare) este și cel care vine cu cererea mai puțin atractivă. Dacă, spre exemplu, mama îi promite copilului cadoul, dar tatăl este cel care-i spune copilului ce trebuie să facă pentru asta, amorsarea este mai puțin eficientă", explică profesorul universitar Pânișoară.

Citește mai multe pe performante.ro

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News