Părinte – copil – o relație nesigură?

Roxana Neagu / 12 ian 2018 / 13:38 Salveaza PDF Comentarii

Literatura de specialitate ne spune că, uneori, relația noastră cu alte persoane poate să aibă de suferit dacă acestea sunt persoane „nesigure” subliniază profesorul doctor Ion-Ovidiu Pânișoară, Director, Departamentul de Formare a Profesorilor, la Universitatea din București.

Este vorba despre un dublu sens: sunt acele persoane nesigure în modul în care privesc lumea sau sunt nesigure pentru cei din jurul lor? Cred că este vorba despre ceva din fiecare lucru și dacă Ward (2013) ne spune că este bine să evităm să avem o relație romantică cu o astfel de persoană, ce putem face dacă este vorba despre părintele unui copil? Se spune că părinții nu poți să îi alegi și de aceea este bine să vedem ce înseamnă o persoană „nesigură” și ce rol poate să aibă el ca părinte (cf. Cloud și Townsend):

- Persoanelor nesigure nu le place să-și admită slăbiciunile. Pentru orice relație (fie ea în cuplu sau dintre părinte și copil) recunoașterea slăbiciunilor personale dă voie partenerului să învețe să le asume pe cele pe care el le are. În schimb, o persoană care este nesigură nu-și admite slăbiciunile și se poate să se concentreze pe cele ale partenerului. Pentru copil acest lucru este dezastruos pentru că tot timpul o să fie ținta observațiilor părintelui, a criticilor (simțind și o acută inechitate deoarece părintele care îl critică nu admite niciodată să fie criticat la rândul său);

[citeste si]

- Persoanele nesigure sunt defensive. Din moment ce nu-și admit slăbiciunile o să intre în defensivă ori de câte ori cineva le face observații, o să fie într-o permanentă stare de război cu cei care le aduc și critici. Un semn de sănătate la nivelul oricărei relații (deci și a relației între părinte și copil) este să acceptăm cu seninătate feedback-ul celuilat și să învățăm ceva din el (chiar dacă respectivul feedback nu ne este întotdeauna favorabil și nu ne face întotdeauna plăcere);

- Persoanele nesigure își cer scuze fără a-și schimba comportamentul. Chiar dacă o persoană nesigură ajunge să accepte că a greșit (deși face acest lucru foarte rar), acest comportament este făcut „de ochii lumii”/datorită conveniențelor sociale. În fapt, o persoană nesigură nu consideră că a greșit și își cere scuze, dar nu modifică nimic din comportamentul care a condus la respectivele scuze;

Vezi continuarea pe performante.ro

 

Te-ar putea interesa







Iti place noua modalitate de votare pe dcnews.ro?

Copyright 2019 SC PRESS MEDIA ELECTRONIC SRL. Toate drepturile rezervate.


dcn.n-nxt.28