Există o tendinţă general umană ca fiecare individ să vadă lumea în raport cu propria persoană, să îşi atribuie mai multe calităţi decât posedă în fapt şi să încerce să-şi construiască o imagine de sine confortabilă.
Fenomenul se petrece într-o varietate de cazuri, iar numeroase cercetări au pus în evidenţă importanța unei stime de sine înaltă sprijinită pe supraevaluarea propriei persoane (intitulată efectul narcisismului). Se remarcă faptul că dacă este atacată, persoana cu o stimă de sine de acest tip, ea tinde să fie mult mai agresivă în reacţii decât persoanele cu stimă de sine scăzută.
[citeste si]
Profesorul doctor Ion-Ovidiu Pânișoară amintește chiar de un studiu realizat de Bushman şi Baumeister. Particianții la cercetare au fost puși să si scrie un eseu care urma să fie arătat unui alt participant. În realitate, "răspunsul" îl dădeau cercetătorii. La o parte dintre subiecţi li s-a spus că răspunsul a fost pozitiv, "„Un eseu excelent!", în timp ce ceilalți primeau un răspuns negativ: „Cel mai prost eseu pe care l-am citit vreodată!".
Ulterior, persoanele în cauză puteau în urma unui joc competitiv să-şi pedepsească partenerul prin emiterea unui zgomot supărător al cărui nivel îl puteau stabili în funcţie de propria dorinţă.
Studiul a reliefat că persoanele cu un nivel înalt de narcisism (chiar şi cele care primiseră o evaluare pozitivă) au fost chiar mai agresive decât persoanele cu un nivel scăzut de narcisism care primiseră o evaluare negativă.
De aceea, profesorul universitar Pânișoară adresează părinților și profesorilor un sfat: prima dată când îi spuneți copilului/elevului că este cel mai bun să nu uitați să o faceți doar în urma unui comportament potrivit, deoarece o laudă spusă prea des și fără justificare face mai mult rău decât bine.
Citește mai multe pe performate.ro
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
