O evaluare individuală a celor mai recente statistici privind migraţia pentru Renania de Nord-Westfalia arată clar: în niciun alt oraş din Renania de Nord-Westfalia nu trăiesc atât de mulţi bulgari şi români ca în Duisburg, scrie waz.de.
Ministerul Copiilor,Tineretului, Familiei, Egalităţii de Gen, Refugiaţi şi Integrare a publicat datele privind imigraţia şi emigraţia cetăţenilor germani şi străini ca răspuns la o interogare a grupului parlamentar AfD din parlamentul statului către guvernul statului, scrie Rador.
AfD a cerut, de asemenea, ca numerele cetăţenilor bulgari şi români să fie raportate separat.
Conform statisticilor, cu 91,7 la sută mai mulţi bulgari şi români în şapte ani
Potrivit registrului central al străinilor, în oraşul Duisburg, care are o populaţie de 500.000 de locuitori, anul trecut, erau înregistraţi în total 23.260 de bulgari şi români.
Adică cu 645 (2,7 la sută) mai puţine decât în 2020, dar cu 91,7 la sută mai mult decât în 2014. La acel moment, 12.134 de persoane din aceste două naţionalităţi erau înregistrate în Duisburg.
Peste 10.000 de bulgari şi români au fost înregistraţi în Renania de Nord-Westfalia în 2021 doar la Duisburg, în metropola Köln (în total 13.805), la Dortmund (10.115).
Mii de lucrători contractuali din România şi Bulgaria lucrează acolo în fabricile de procesare a cărnii ale Grupului Tönnies. Afluxul între 2014 şi 2021 a fost mai puternic decât în Duisburg (91,7 la sută), de exemplu la Gelsenkirchen (119,8 la sută; 2021: 9470 români şi bulgari înregistraţi) şi Essen (114,4 la sută; 2021: 7940).
Politicianul AfD cere desfiinţarea caselor de compensare
Statisticile migraţiei subliniază o "dezvoltare tulburătoare care a legat de mulţi ani o mulţime de resurse financiare şi umane în multe oraşe din NRW", spune Enxhi Seli-Zacharias, purtătoarea de cuvânt pentru politica de integrare a grupului parlamentar AfD, deputată din Gelsenkirchen.
Imigranţii din sud-estul Europei au "în medie un nivel de calificare mult mai scăzut. În acelaşi timp, imigraţia se concentrează asupra anumitor oraşe din NRW."
Seli-Zacharias solicită un sprijin mai puternic şi mai direcţionat pentru municipalităţi precum Duisburg şi Gelsenkirchen din partea statului.
Pe de altă parte, ea pledează chiar şi pentru desfiinţarea celor cinci case de compensare (Clearingstellen) la nivel naţional pentru persoanele care nu au acoperire de asigurări de sănătate sau nu sunt clare.
Majoritatea celor care caută ajutor acolo sunt imigranţi din sud-estul Europei. Seli-Zacharias a criticat că solicitanţii trebuiau "conform legislaţiei UE să acopere de fapt o asigurare de sănătate valabilă la intrare".
Hotărârea privind alocaţia pentru copii: Link repetă criticile la adresa imigraţiei din UE
Primarul din Duisburg , Sören Link, se plânge public de lipsa de sprijin din partea guvernului de stat şi federal, precum şi a UE de ani de zile.
În urmă cu aproximativ un an, el şi-a explicat punctul de vedere într-un interviu: Majoritatea cetăţenilor români şi bulgari din Duisburg "pur şi simplu nu îndeplinesc cerinţele pentru libera circulaţie a lucrătorilor".
Mulţi nu aveau "competenţe de bază, competenţe lingvistice, diploma de şcoală sau formare profesională" pentru a-şi putea sprijini familiile în munca lor.
Primarul din Duisburg , Sören Link: "Vin pentru alocaţii"
"Dar, conform legislaţiei UE, aceasta ar fi condiţia prealabilă pentru ca cetăţenii UE să li se permită să stea mai mult de trei luni într-un alt stat membru", a spus Link.
Miercuri, primarul a pus din nou subiectul pe ordinea de zi în mod polarizant pe Facebook. Curtea Europeană de Justiţie a decis că oricine se mută în Germania poate solicita aici alocaţia pentru copii - chiar dacă nu are un loc de muncă.
Pentru a evita acest lucru, din 2019 Biroul de Ajutoare Familiale putea refuza plata în cazul în care un solicitant nu primeşte niciun "venit intern" în primele trei luni. Acum nu mai poate refuza.
"Sunt foarte curios cum va trata guvernul federal această hotărâre a #ECJ", a postat acum Link despre hotărâre.
"Cu siguranţă avem nevoie de mai multă imigraţie în #Germania rapid, dar apoi vă rugăm să reglementaţi şi să controlaţi după cum este necesar. Pe de altă parte, nu avem nevoie de imigrarea persoanelor care vin la noi în primul rând în scopul de a primi alocaţii pentru copii sau ajutoare sociale (sau care sunt aduse aici de bande criminale).
"Nu are nimic de-a face cu libera circulaţie a lucrătorilor"
Criticii îl acuză pe primarul oraşului Duisburg de populism de ani de zile din cauza unor astfel de declaraţii, iar administraţia oraşului pe care o conduce, chiar şi discriminarea sistematică împotriva Sinti şi a romilor din cauza evacuării imobilelor ocupate de ei, de către un "task force". Mulţi bulgari şi români din Duisburg aparţin acestor grupuri etnice, care fug de sărăcia extremă şi discriminarea către Duisburg încă din 2008.
Nemţii s-au dezlănţuit în comentarii, dar a intervenit din nou primarul. Într-un comentariu la postarea sa de pe Facebook, însuşi Sören Link a fost nevoit să calmeze discuţia pe care a iniţiat-o şi să ceară "un tratament respectuos".
El şi-a repetat acuzaţiile de fraude: "Oamenii vin ca imigranţi din UE, înregistrează copiii şi primesc alocaţie pentru copii. Întrucât calificările şi competenţele lingvistice existente nu sunt suficiente, se stabilesc, dacă este cazul, relaţii de muncă prost plătite şi sigure şi se acordă beneficii sociale suplimentare." Pentru el, acest lucru "nu are nimic de-a face cu libertatea de mişcare a ANGAJAŢILOR". Acest model este "exploatat de bandele criminale - în detrimentul statului bunăstării şi pe spatele vecinilor şi oraşelor".
STATISTICA MIGRAŢIEI PENTRU DUISBURG ŞI NRW
La 31 martie 2021, oraşul Duisburg număra în Duisburg 13.630 de cetăţeni bulgari şi 8.992 de cetăţeni români. Majoritatea locuiesc în Hochfeld sau Marxloh.
Un alt număr de la Duisburg din răspunsul guvernului de stat: În anul precedent, 1624 de Duisburgi cu cetăţenie germană s-au mutat în străinătate , 1610 au venit la Duisburg din străinătate în schimb - rezultând un uşor surplus de cei care s-au mutat (- 14; 2020: - 258).
Potrivit statisticilor privind migraţia, 204.000 de persoane au părăsit NRW în străinătate anul trecut, inclusiv aproximativ 57.000 de germani şi 147.000 de non-germani. În aceeaşi perioadă, aproximativ 40.000 de germani şi 218.000 de non-germani s-au mutat în NRW din străinătate. Concluzia este că 16.977 de cetăţeni germani emigrează în străinătate (2020: 11.216) şi 70.637 de non-germani imigrează în NRW.Majoritatea imigranţilor NRW în 2021 erau cetăţeni ai României (39.037), Poloniei (19.542), Bulgariei (17.469), Italiei (7403) şi Spaniei (7046).
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
