Zona seismică Făgăraș-Câmpulung este a doua zonă seismică majoră a țării, după regiunea Vrancea. Deși ponderea majoră în seismicitatea României este conferită de cutremurele intermediare (subcrustale, de mare adâncime) din Vrancea, totuși seismicitatea asociată surselor de cutremure crustale (de mică adâncime) din diferite alte zone ale țării, dar chiar și din Vrancea, nu este de neglijat.
Și aceasta din cauza faptului că seismele crustale, deși de magnitudini mai mici decât ale cutremurelor majore adânci vrâncene, pot cauza pagube semnificative în plan local, în localitățile din zonele epicentrale respective. Cutremurele crustale provoacă daune mai semnificative pe arii reduse, dar cu cât adâncimile focarelor sunt mai mici, cu atât efectele resimțite la suprafață în zonele epicentrale sunt mai intense, conform cutremur.net.
Cele mai puternice cutremure făgărășene (cu magnitudini ML in intervalul 5,5-6,5 grade), pe baza datelor instrumentale dar și a informațiilor istorice, s-au produs în subzonele Cumpăna-Piscu Negru, Depresiunea Loviștei, Câmpulung Muscel și, posibil, pe falia sud-transilvană.
Orașul Câmpulung, traversat de o falie extrem de periculoasă, care poate provoca seisme de până la 9 grade
Un arhitect din Câmpulung atrage atenția, într-o postare pe Facebook, asupra faptului că orașul este traversat în zona de nord de o falie extrem de periculoasă ce poate cauza cutremure de până la 9 grade pe scara Richter.
„Falia tectonică care face posibile cutremure de gradul 9 la Câmpulung. Vă amintiți că aveam stație seismică la demisolul liceului Dinicu Golescu?
Desenată cu verde, vertical, în zona mediană a desenului, marchează locul de subducție a două plăci tectonice, în zona Matrițe.
Unitatea Teritorială de Referință - UTR13 extras din Planul de Urbanism General - PUG Câmpulung, în vigoare din 2003.
Specialiștii din domeniul construcțiilor țin totdeauna seama de normativele și reglementările tehnice... de ce administrația nu le postează pe pagina publică a instituției? După aceste documentații se autorizează toate investițiile de pe teritoriul Câmpulungului, fie publice sau private. De asemenea după culorile cu care sunt desenate diferitele funcțiuni și activități se emit autorizațiile de funcționare și toate certificatele de urbanism, obligatorii și la notariat la încheierea actelor, pentru că înștiințează cumpărătorul despre regimul juridic, economic și tehnic al terenului său...
Iar aceste reglementări sunt firesc a fi cunoscute de către aleși, căci după ele este făcută dezvoltarea...
Și mai este firesc să vedem aceste reglementări pe pagina publică... dar până atunci... le-am postat pe o banală pagină Facebook încă din vara 2020 , deoarece sunt importante, ...și e bine să fie cunoscute de orice câmpulungean... nu doar din motivul că poate veni un cutremur....“, a scris arhitectul Anca Mihaela Coșa pe Facebook.
Marele cutremur de la Câmpulung
Spre exemplu, la 4 aprilie 1628 a avut loc marele cutremur de la Câmpulung Muscel, care a afectat mănăstirea Negru Vodă (refăcută în anii domniei lui Matei Basarab). Probabil cel mai mare cutremur produs la Câmpulung Muscel, magnitudine estimată în jur de 6,0. Seismul a mai fost resimțit în Dâmbovița, dar și în sudul Transilvaniei, inclusiv la Sibiu. Este de notat că acest cutremur s-a produs la 78 de ani după marele seism făgărășean din 1550, și la 8 ani după cutremurul vrâncean major din 8 noiembrie 1620.
De asemenea, pe 26 ianuarie 1916, un seism cu magnitudinea peste 6 grade a avut loc în această zonă.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
