ONU, scena unui nou duel diplomatic. SUA cere Rusiei și Ucrainei să accepte planul american în cadrul Consiliului de Securitate

Reprezentantul SUA, John Kelley, a îndemnat Rusia şi Ucraina să accepte "propunerea lor cadru" şi a reamintit că preşedintele american Donald Trump - într-un rol de mediator din ce în ce mai fragil - a cerut Moscovei să pună capăt atacurilor şi "să încheie imediat războiul".

"Dacă ambele părţi sunt pregătite să pună capăt războiului, Statele Unite vor sprijini pe deplin calea lor către o pace durabilă", a adăugat Kelley, exact în momentul în care Trump şi-a exprimat frustrarea crescândă faţă de lipsa unui acord înainte de expirarea primelor sale 100 de zile de mandat la Casa Albă.

Ministrul adjunct de externe al Ucrainei, Mariana Beţa, a denunţat în discursul său faptul că Moscova a lansat 8.500 de bombe asupra ţării sale din martie, când SUA au propus un armistiţiu complet, şi a afirmat că "punctul de plecare" pentru pace ar fi tocmai o astfel de încetare a focului.

"Dacă Rusia este atât de dispusă să oprească războiul, de ce să nu începem încetarea focului astăzi, fără să aşteptăm 8 mai", a adăugat Beţa, referindu-se la armistiţiul unilateral de trei zile declarat de Moscova cu ocazia împlinirii a 80 de ani de la victoria sovietică asupra Germaniei naziste în cel de-al Doilea Război Mondial.

"Aceasta propunere nu are nicio legătură cu pacea - Rusia foloseşte întotdeauna ziua victoriei asupra nazismului pentru propaganda...Nicio ţară nu are dreptul să revendice eforturi exclusive în timpul celui de-al Doilea Război Mondial", a afirmat ministrul ucrainean, citat de Interfax-Ukraina. " Preţuim viaţa umană, focul poate fi oprit chiar acum şi nu doar de dragul unei parade pentru ca apoi Rusia să continue să ucidă ucraineni", a adăugat Mariana Beţa.

Ucraina doreşte pacea, dar "nu cu orice preţ", a ţinut să sublinieze reprezentanta diplomaţiei Kievului în reuniunea Consiliului de Securitate. Dar, "orice negocieri viitoare trebuie să ţină cont de liniile roşii ucrainene: nu vom recunoaşte niciodată niciun teritoriu ocupat temporar ca fiind rusesc. Crimeea, orice teritoriu ocupat rămâne Ucraina... Nu vom fi de acord cu niciun dictat străin privind dimensiunea forţelor de apărare... Nu vom fi de acord cu nicio limitare a suveranităţii Ucrainei... inclusiv alegerea alianţelor la care am dori să ne alăturăm", a subliniat ministrul adjunct de externe ucrainean.

La rândul său, ambasadorul Rusiei, Vasili Nebenzia, a opinat că organizarea acestei reuniuni de către "susţinătorii europeni" ai Kievului reflectă "teama acestora de a fi lăsaţi deoparte de noua administraţie americană, care caută o soluţie" la conflict.

Nebenzia a acuzat Kievul de "sabotarea" moratoriului de 30 de zile, de "escaladarea conflictului şi respingerea propunerilor de pace echilibrate ale SUA". Reprezentantul rus a susţinut că Moscova continuă discuţiile privind "contururile planului de pace", după care a făcut apel la "semnale clare privind o rezolvare paşnică" a conflictului.

Aceste semnale sunt, potrivit lui Nebenzia, "încetarea livrărilor de arme către Ucraina şi voinţa (occidentalilor) de a-l convinge pe (preşedintele ucrainean Volodimir) Zelenski de necesitatea urgentă a unui dialog constructiv".

Reuniunea Consiliului de Securitate a fost convocată de Franţa şi prezidată de ministrul său de externe, Jean-Noel Barrot, care a făcut apel la o încetare generală a focului şi a denunţat atacul rusesc din 24 aprilie asupra Kievului, unul dintre cele mai grave de la începutul războiului, soldat cu 13 morţi şi aproximativ 90 de răniţi.

Joyce Msuya, secretarul general adjunct al ONU pentru afaceri umanitare, a luat de asemenea cuvântul, avertizând că "în timp ce negocierile bat pasul pe loc, costul uman al războiului creşte, cu atacuri neîncetate care ucid şi rănesc civili, inclusiv copii". 

Citește și: Criptomonedele, sub lupa autorităților britanice. Se anunță sfârșitul „vestului sălbatic” digital 

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News