Micuţul robot-peşte autopropulsat poate înota, se poate agăţa de microplasticele care plutesc liber şi se poate repara singur dacă este deteriorat.
Cercetătorii de la Universitatea Sichuan au dezvăluit o soluţie inovatoare pentru a depista poluanţii atunci când vine vorba de contaminarea apei: proiectarea unui mic robot-peşte autopropulsat care poate înota, se poate agăţa de microplasticele care plutesc liber şi se poate repara singur dacă se taie sau se deteriorează în timpul expediţiei sale.
„Este foarte important să dezvoltăm un robot care să colecteze cu precizie şi să preleveze probe de poluanţi microplastici dăunători din mediul acvatic", a declarat Yuyan Wang, cercetător la Institutul de Cercetare a Polimerilor din cadrul Universităţii Sichuan şi unul dintre autorii principali ai studiului. Invenţia inedită a echipei sale este descrisă într-un articol de cercetare publicat în revista Nano Letters. „Din câte ştim noi, acesta este primul exemplu de astfel de roboţi moi".
Peştele-robot are o lungime de doar 13 mm şi, datorită unui sistem laser cu lumină din coadă, înoată şi se deplasează cu aproape 30 mm pe secundă, o viteză similară cu cea cu care plămânii plutesc în derivă în apa în mişcare, potrivit The Guardian.
Cercetătorii au creat robotul din materiale inspirate de elemente care prosperă în mare: năutul, cunoscut şi sub numele de nacre, care este învelişul interior al scoicilor de scoică. Echipa a creat un material asemănător cu nacre prin stratificarea diferitelor foi microscopice de molecule în funcţie de gradientul chimic specific al nacrelor.
Acest lucru le-a permis să creeze un robo-peşte care este elastic, flexibil la răsucire şi chiar capabil să tragă o greutate de până la 5 kg, potrivit studiului.
Cel mai important, peştele bionic poate absorbi bucăţile de microplastice care plutesc liber în apropiere, deoarece coloranţii organici, antibioticele şi metalele grele din microplastice au legături chimice puternice şi interacţiuni electrostatice cu materialele peştilor. Acest lucru le face să se agaţe de suprafaţa sa, astfel încât peştele poate colecta şi elimina microplasticele din apă.
„După ce robotul colectează microplasticele din apă, cercetătorii pot analiza în continuare compoziţia şi toxicitatea fiziologică a microplasticelor", a declarat Wang. În plus, materialul nou creat pare să aibă şi abilităţi de regenerare, a mai spus Wang, care este specializat în dezvoltarea de materiale cu autovindecare.
Astfel, peştele-robot se poate vindeca singur până la 89% din capacitatea sa şi poate continua să adsorbe chiar şi în cazul în care suferă unele deteriorări sau tăieturi - ceea ce s-ar putea întâmpla des dacă merge la vânătoare de poluanţi în ape agitate.
Microplasticele sunt miliardele de particule de plastic minuscule care se fragmentează din obiectele de plastic mai mari folosite zilnic, cum ar fi sticlele de apă, anvelopele de maşină şi tricourile sintetice.
Acestea reprezintă una dintre cele mai mari probleme de mediu ale secolului XXI, deoarece, odată ce sunt dispersate în mediul înconjurător prin descompunerea materialelor plastice mai mari, sunt foarte greu de eliminat, ajungând în apa potabilă, în produsele agricole şi în alimente, dăunând mediului şi sănătăţii animalelor şi oamenilor, scrie Mediafax.
Guvernul japonez nu ar fi vinovat de dezastrul de la Fukushima, conform Instanței Supreme
O instanță supremă a Japoniei a hotărât că guvernul țării nu este responsabil de dezastrul de la Fukushima.
Guvernul japonez nu este răspunzător pentru daunele cerute de persoanele ale căror vieți au fost devastate de dezastrul nuclear de la Fukushima, a declarat vineri instanța supremă a țării, prima decizie de acest fel dintr-o serie de cazuri similare. Efectul hotărârii ca precedent va fi urmărit îndeaproape, a titrat mass-media niponă.
Un tsunami masiv declanșat de un cutremur cu magnitudinea de 9 grade pe scara Richter în largul coastei de nord-est a Japoniei la 11 martie 2011 a lovit centrala electrică Fukushima Daiichi aparținând Tokyo Electric Power (Tepco), provocând cel mai mare dezastru nuclear de la Cernobîl și forțând sute de mii de oameni să plece din casele lor.
Reclamanții au cerut despăgubiri atât de la Tepco, cât și de la guvern în mai multe procese colective, iar în martie, Curtea Supremă a menținut ordinul ca Tepco să plătească despăgubiri de 1,4 miliarde de yeni pentru aproximativ 3.700 de persoane. Secretarul șef al cabinetului japonez, Hirokazu Matsuno, a refuzat să comenteze direct atunci când a fost întrebat despre hotărâre la o conferință de presă, deși a menționat că este la curent cu problema.
”Indiferent de hotărâre, vom rămâne aproape de cei afectați de dezastru și vom continua să facem tot posibilul pentru reconstrucția și renașterea orașului Fukushima”, a spus Matsuno.
Aproximativ 470.000 de oameni au fost nevoiți să evacueze în primele zile după dezastru, iar zeci de mii rămân în imposibilitatea de a se întoarce. Instanțele inferioare s-au împărțit cu privire la amploarea responsabilității guvernului de a prevedea dezastrul și a ordonat Tepco să ia măsuri pentru a preveni astfel de incidente.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
