Guvernele ai căror cetățeni din străinătate au fost prinse în zonele unde a lovit noul coronavirus se află între ”repatrierea” și izolarea celor care, în drum spre casă, ar putea transporta virusul.
Italia a decis închiderea Carnavalului de la Veneția prin înregistrarea „celui mai mare focar al noului coronavirus" din Europa. Unele țări și-au închis granițele pentru intrarea cetățenilor chinezi. Și, în unele locuri, a existat - poate inevitabil - o stigmatizare neplăcută și nedreaptă a Chinei și a chinezilor. Impactul economic al crizei este, de asemenea, evident. Dar este imposibil de știut cât de mult se va extinde această situație și de a prevedea repercusiunile sale pentru Beijing. Totul depinde de cum se dezvoltă epidemia.
Un impact durabil?
Așa cum spune Bonnie Glaser, consilier senior pentru Asia și director al proiectului China Power la Centrul pentru Studii Strategice și Internaționale: „impactul asupra percepției (președintelui) Xi Jinping acasă și în străinătate va depinde de durata virusului și de impactul său asupra economiei Chinei. Dacă Partidul Comunist din China va controla răspândirea epidemiei și va pune capăt crizei, puțini oameni din China vor continua să critice partidul pentru răspunsul inițial lent și pentru încercările sale de a ascunde focarul". Multe țări care au căutat finanțare la Beijing ca parte a proiectului gigant Noul Drum al Măsătii vor continua să facă acest lucru. Vor solicita împrumuturi din China pentru proiecte de infrastructură deoarece nu există alte surse de finanțare. Inițiativa Belt and Road este o strategie de dezvoltare globală adoptată de guvernul chinez în 2013 care implică dezvoltarea infrastructurii și investiții în aproape 70 de țări și organizații internaționale din Asia, Europa și Africa.
Dar care ar putea fi impactul durabil al crizei? În ce măsură ar putea să se schimbe percepția existentă despre China, Xi Jinping și direcția în care țara se îndreaptă?
Cum ar putea afecta această criză relația-cheie dintre Beijing și Washington? Și, având în vedere simptomele clare ale unui „război rece" tehnologic în dezvoltarea dintre cele două - bătălia pentru tehnologia 5G și inteligența artificială - ar putea tensiunile generate de această criză de coronavirus să înrăutățească lucrurile?
Să vedem mai întâi ce ne spune criza despre China
Elizabeth Economy, director pentru studii din Asia la Consiliul pentru relații externe și un distins coleg de vizită la Instituția Hoover a Universității Stanford, spune că în China există două narațiuni diferite.
"Primul, care este deja transmis prin corpul diplomatic, este faptul că țara a luat măsuri extraordinare pentru a diminua efectele virusului, atât în beneficiul oamenilor săi, cât și pentru restul lumii. Potrivit acestui tip de gândire, acțiunile bune „sunt posibile datorită modelului autoritar particular al Chinei".
Există însă o a doua narațiune conform căreia „China a pierdut timp prețios în abordarea crizei din cauza sistemului său politic. În plus, sub Xi Jinping, oficialii locali au devenit mai temători să recunoască faptul că lucrurile nu merg bine. Acest lucru a făcut, de asemenea, dificil să existe un răspuns eficient”, a zis Elizabeth Economy.
Elizabeth Economy nu crede că noul coronavirus va schimba imaginea guvernului Chinei și că, mai degrabă, va „alimenta credințele prestabilite".
"Susținătorii vor evidenția mobilizarea impresionantă a resurselor, în timp ce detractorii se vor concentra pe lipsa de transparență și îngrijorarea lor cu privire la inexactitatea informațiilor date de chinezi", a mai spus Elizabeth Economy.
Pe plan economic, însă, impactul ar putea fi semnificativ, chiar și prin evidențierea lucrurilor pe care le știm deja
Pandemia a subliniat ponderea Chinei în economia globală și importanța existenței unei rețele de aprovizionare diversificate. Potrivit lui Elizabeth Economy, „probabil că asta va stimula mai multe companii să nu plaseze prea mult ”greutatea” producției lor în China sau să nu depindă prea mult de piața internă". BBC MUNDO scrie că cel mai important lucru este impactul posibil asupra relației pe termen mediu și lung dintre Washington și Beijing.
Ian Bremmer, fondatorul Eurasia Group, o firmă de consultanță specializată în riscuri geopolitice, a spus că această criză are potențialul de a redesena în mod semnificativ relația de afaceri dintre China și Statele Unite.
Acorduri comerciale
"Companiile americane s-au gândit să reducă expunerea lanțului de aprovizionare în China de mult timp, având în vedere creșterea ostilităților comerciale, mâna de lucru chineză devenind din ce în ce mai scumpă și ineficientă", a spus el.
Din cauza coronavirusului, "companiile americane pot avea acum scuza necesară pentru a face acest joc. Evident, este un exemplu extrem, dar este o posibilitate foarte reală, atât timp cât coronavirusul continuă să provoace haos".
Bremmer susține că „noul coronavirus va face foarte puțin probabil ca China să poată respecta„ faza unu "a acordului comercial pe care tocmai l-a semnat cu SUA, ceea ce ar intensifica și mai mult tendința de decuplare dintre SUA și China".
„Cu ochii asupra realegerii sale, președintele Trump va căuta să mențină relații bune cu Xi, promițând în același timp progrese în faza a doua a acordului comercial", spune el.
Aceasta este intersecția crucială între economie, diplomație și politica internă în relația dintre Washington și Beijing. Dar proeminența sau greutatea relativă a fiecărui factor variază în funcție de circumstanțe.
După cum sublinia Bremmer, „deocamdată, Trump a fost foarte optimist în ceea ce privește tratarea situației de către președintele Xi Jinping". Cu toate acestea, el avertizează: „acesta este în mare parte datorat faptului că Statele Unite au fost relativ protejate de criza coronavirusului". Toate acestea, susține Bremmer, s-ar putea schimba ușor.
„Dacă coronavirusul începe să aibă un impact real asupra SUA avem mai multe șanse să vedem președintele Trump cu o poziție mult mai agresivă asupra Xi. Și aceasta nu va fi o simplă retorică goală. O posibilă decizie lui Trump de a se îndrepta împotriva lui Xi ar avea un impact real asupra relației dintre cele două superputeri economice din lume”, a mai spus Bremmer.
Ostilitatea față de China a fost evident dovedită în cadrul conferinței de la Munchen
Președintele Camerei Reprezentanților din SUA, Nancy Pelosi, a condus o mare delegație a congresului și a vorbit deschis împotriva chinezilor, în special în ceea ce privește rivalitatea tehnologică. Dar discuția a fost mai mult decât despre business sau tehnologie. În dezbatere a existat un element ideologic clar.
Mark Esper, secretarul apărării al SUA, a preferat să se refere la acțiunile „Partidului Comunist Chinez" decât la „China".
Prin urmare, criza coronavirusului are potențialul de a agrava dramatic climatul deja deteriorat dintre Washington și Beijing. Acest lucru ar putea avea consecințe mult mai ample, în special pentru europenii care vor fi prinși la mijloc.
"Război rece de înaltă tehnologie?"
Bremmer a fost întrebat dacă după ceea ce s-a discutat la conferința de la Munchen se poate vorbi despre un „război rece de înaltă tehnologie" între Statele Unite și China.
„Aproape", a fost răspunsul lui. ”De fapt este prima dată în relația transatlantică când ați văzut americani și europeni în dezacord cu privire la problemele lor principale de securitate națională", a mai zis Bremmer. Acest lucru ar putea avea un impact profund asupra relației deja tensionate dintre SUA și unii dintre partenerii săi NATO. "Cu cât americanii se pregătesc pentru un ”război rece împotriva Chinei în tehnologie, cu atât pare, în acest moment, un „război rece bilateral în loc de unul global". ”Și cum americanii încep să se îndrepte spre Asia în ceea ce privește securitatea, iar europenii nu, se pare că există și mai multe ape agitate pentru relația transatlantică”, a mai zis expertul într-un articol realizat pe BBC MUNDO.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
