Noile generații cer salarii de 1.000 de euro, dar au CV-urile pline de greșeli gramaticale. Ionela Costică, ASE: Nu e de râs, e greu să le spui cum se vorbește și cum se scrie
Tinerele generații vor salarii uriașe pentru început de carieră, dar primul pas al lor spre cariera profesională începe cu stângul, cu un CV scris greșit.
Noile generaţii de pe piaţa muncii cer salarii de 800-1.000 de euro la angajare, dar CV-urile lor sunt pline de greşeli gramaticale, așa titrează Ziarul Financiar, citând concluzia unei discuții cu decanul Facultăţii de Finanţe, Asigurări, Bănci şi Burse de valori, din cadrul ASE Bucureşti, Ionela Costică.
”Am avut ocazia să primesc o teză scrisă în limbajul Messenger, nu este de râs. Ca să ştii să scrii şi să vorbeşti corect limba română înseamnă că trebuie să mai şi citeşti” subliniază aceasta, conform sursei citate.
În CV-uri, sunt adesea greșeli precum ”mi-ar place”, ”capabilități” sau ”cunoștiințe”. Cunoașterea deficitară a limbii române este o provocare și pentru profesorii universitari, care se lovesc de erorile gramaticale ale studenților, educați în social media.
”Să dea Domnu să iau examenul”
”Am propus la un moment dat să introducem în planul de învăţământ limba română. Din păcate, acordăm o atenţie din ce în ce mai redusă modului în care ne exprimăm. Am avut ocazia să primesc o teză scrisă în limbajul Messenger, nu este de râs. La final era formulat simpatic: Să dea Domnu să iau examenul şi un smiley face. Să reluăm problemele de gramatică la facultate e tardiv, la 18 - 20 de ani e greu să le spui studenţilor cum se vorbeşte şi cum se scrie, încercăm să îi corectăm diplomatic”, a spus conf. univ. dr. Ionela Costică, decanul Facultăţii de Finanţe, Asigurări, Bănci şi Burse de valori din cadrul Academiei de Studii Economice din Bucureşti, în cadrul unui eveniment organizat săptămâna trecută la Banca Naţională.
”Modificări care au făcut ravagii în toate domeniile”
Guvernul şi Parlamentul au iniţiat şi aprobat cel puţin opt modificări legislative cu impact pe piaţa muncii în primele cinci luni din 2022, arată o sinteză realizată de ZF, conform Mediafax. Creşterea salariului minim cu 18%, până la 3.000 de lei pentru cei 300.000 de angajaţi din agricultură şi din industria alimentară, este una dintre cele mai importante modificări, care intră în vigoare astăzi, 1 iunie 2022. Totodată, începând de astăzi, angajatorii pot creşte, cu 200 de lei net, salariul angajaţilor încadraţi la nivelul minim, fără a plăti taxe suplimentare la stat până la finalul anului.
”Am avut şi în perioada 2017- 2018 astfel de modificări care au făcut ravagii în toate domeniile, cum a fost transferul de contribuţii, creşterile de salarii minime, creşteri de salarii bugetare, iar unele nu au fost foarte inspirate. E acelaşi dezmăţ ca atunci. Majorarea voluntară a salariului minim cu 200 de lei de acum mai mult încurcă decât să rezolve probleme, e o formă de a încerca majorarea salariului minim fără să fie obligatorie, iar de la finalul anului să se facă majorarea efectivă. Este şi discriminatorie, pentru că dacă ai 1 leu peste salariul minim, nu poţi beneficia de facilitate“, a spus consultantul fiscal Emilian Duca.
Săptămâna de muncă de 4 zile
A avea angajați fericiți și productivi este sau ar trebui să fie scopul oricărei companii. Productivitatea este direct proporțională cu satisfacția. Acesta este motivul pentru care în ultimii luni și ani unele companii s-au concentrat pe reducerea unei zile din săptămâna de lucru sau a câtorva ore pe zi, în vederea unei mai bune stări de bine a lucrătorilor, dar și a unei productivități mai mari a companiei.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
Ion Iliescu, lecție pentru ”noua clasă politică”, greu de înțeles de către luzării momentului de Val Vâlcu
