De când a fost produs pentru prima dată la începutul secolului al XX-lea, plasticul sintetic – și în special ambalajele din plastic – a fost un accesoriu mereu prezent în viața de zi cu zi. Totuși, tot confortul pe care ni l-a oferit plasticul are un preț.
Când plasticul se descompune încet în timp, produce piese din ce în ce mai mici numite microplastice și nanoplastice – în funcție de dimensiunea lor. Aceste bucăți minuscule de plastic contaminează apa și sursele de alimente și pot pătrunde în oameni și în alte organisme vii. Într-adevăr, cercetătorii au descoperit că particulele minuscule de plastic pot fi găsite în sângele majorității adulților testați.
Abia începem să descoperim daunele pe care aceste materiale plastice le pot provoca. Este deosebit de îngrijorător faptul că nanoplasticele sunt atât de mici încât pot traversa bariera de protecție hemato-encefalică și chiar pot intra în neuroni individuali (un tip de celulă cerebrală).
Un nou studiu a arătat că nanoplasticele pot induce modificări în creier care sunt observate în boala Parkinson. Boala Parkinson este una dintre tulburările neurologice cu cea mai rapidă creștere și cele mai devastatoare. Se caracterizează prin moartea unei populații specializate de celule nervoase care controlează mișcarea.
Nanoplasticele găsite în mediu pot modifica o proteină ce joacă un rol în comunicarea cu celulele nervoase.
Cercetătorii au arătat că nanoplasticele găsite în mediu pot interacționa cu o proteină numită alfa-sinucleină. Această proteină apare în mod natural în fiecare creier, unde joacă un rol în comunicarea cu celulele nervoase. Cu toate acestea, în boli precum Parkinson și unele forme de demență, alfa-sinucleina se modifică.
Proteinele se adună, formând așa-numitele fibrile de alfa-sinucleină. Aceste fibrile pot fi apoi găsite acumulându-se în celulele nervoase la persoanele cu boala Parkinson și unele forme de demență. În mod normal, alfa-sinucleina este reciclată în celulele nervoase, dar atunci când proteina începe să se aglomereze, mijloacele din celule nu pot ține pasul cu deșeurile.
Cercetătorii au folosit o mare varietate de tehnici de laborator pentru a investiga efectul nanoplasticelor asupra celulelor și șoarecilor vii. Echipa a folosit nanoparticule de polistiren, un material folosit în mod obișnuit pentru a produce articole de unică folosință, cum ar fi pahare de băut.
Ei au descoperit că nanoplasticele se leagă strâns de alfa-sinucleină și au determinat-o să formeze aglomerații toxice similare cu ceea ce se observă în boala Parkinson. Foarte important, interacțiunea dintre alfa-sinucleină și nanoplastice a fost observată în trei modele testate. Acestea erau eprubete, celule nervoase cultivate și șoareci vii.
Patru observații importante
Cercetătorii au făcut patru observații importante. În primul rând, nanoplasticele leagă rapid și strâns alfa-sinucleina. În al doilea rând, nanoplasticele promovează acumularea de alfa-sinucleină și formarea de fibrile. În al treilea rând, nanoplasticele și alfa-sinucleina pot pătrunde în neuronii cultivați și pot afecta descompunerea proteinelor (eliminarea naturală a aglomerărilor de proteine, cum ar fi fibrilele de alfa-sinucleină).
În al patrulea rând, atunci când nanoplasticele și alfa-sinucleina au fost injectate în creierul sănătos al șoarecilor, s-au format fibrile de alfa-sinucleină și au fost găsite în celulele nervoase din creier. Acesta este unul dintre semnele distinctive ale bolii Parkinson și ale tipurilor asociate de demență.
La câteva animale, cercetătorii au văzut că doar injectarea de nanoplastice (fără alfa-sinucleină) a determinat formarea și acumularea fibrilelor de alfa-sinucleină în celulele nervoase. Acest ultim punct este cel mai îngrijorător, deoarece arată că nanoplasticele pot promova singure formarea de fibrile de alfa-sinucleină în celulele nervoase care mor în mod specific în boala Parkinson într-un organism viu.
Concluzie
Aceste rezultate evidențiază necesitatea unei monitorizări suplimentare a deșeurilor de plastic și a poluării mediului. Efectul microplasticelor în promovarea cancerului și a bolilor imune este cercetat în mod activ, dar acest studiu susține în continuare ideea că microplasticele au implicații de amploare asupra sănătății umane.
Întrebarea cum și dacă interacțiunea dintre nanoplastice și alfa-sinucleină are loc în creierul uman rămâne fără răspuns și sunt necesare cercetări suplimentare. De asemenea, sunt necesare mai multe cercetări pentru a înțelege dacă diferitele tipuri de plastic au efecte diferite.
Cu toate acestea, rezultatele scot o lumină asupra potențialilor factori de mediu care promovează dezvoltarea bolii Parkinson. Acest lucru, la rândul său, ar putea duce la monitorizarea anumitor grupuri expuse la risc care au fost expuse la cantități mari de nanoplastice și dacă acești oameni suferă un număr crescut de boli neurologice, conform Reuters.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
