Washingtonul şi-a rechemat luna trecută diplomaţii săi neesenţiali din Irak, invocând faptul că grupurile armate irakiene pro-iraniene constituie o ameninţare "iminentă" pentru personalul său. Forţele armate germane şi olandeze au anunţat şi ele la jumătatea lui mai că şi-au suspendat până la noi ordine operaţiunile de formare militară în această ţară.
Generalul canadian Dany Fortin, responsabil al misiunii NATO în Irak, de 500 de oameni, a estimat totuşi că forţele sale "au atenuat suficient ameninţarea" şi sunt capabile să-şi continue misiunea.
"Nu există nicio îndoială că există mereu un risc" dar "măsuri de protecţie" au fost instituite şi "ne putem continua activităţile", a declarat el pentru media din Bruxelles la cartierul general al NATO.
Lupta contra Statului Islamic
Misiunea NATO în Irak instruieşte forţele armate ale ţării în scopul de a evita o repetare a evenimentelor din 2014, când gruparea Stat Islamic (SI) a cucerit teritorii semnificative în Irak şi Siria.
Fortin şi-a exprimat speranţa ca misiunea să se încheie în termen de trei sau patru ani. După decenii de conflict pe teritoriul său, Irakul se află în centrul tensiunilor între SUA şi Iran.
Decizia SUA de a plasa Gardienii Revoluţiei, elita militară a regimului iranian, pe lista organizaţiilor "teroriste" şi consolidarea, la începutul lui mai, a prezenţei militare americane în Orientul Mijlociu pentru a răspunde unor presupuse "ameninţări iraniene" au înveninat situaţia şi au provocat temeri de o confruntare armată, notează AFP.
Vezi și: Crime comise de Statul Islamic împotriva comunităţii yazidi
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
