Ministerele au cheltuit sute de milioane pe platforme online. Cine-i "campion"
Peste 250 milioane de lei au fost investiți în ultimii ani în 400 platforme on-line care vizează îmbunătățirea managementului documentelor/realizarea unui proces decizional participativ în administrația centrală, rezultă din centralizarea informațiilor, la preluarea mandatului Guvernului Dacian Cioloș (decembrie 2015), date transmise Ministerului pentru Consultare Publică și Dialog Civic (MCPDC) de către ministere. Peste 80% din fonduri provin din surse externe nerambursabile.
Cea mai mare investiție s-a făcut la Ministerul Comunicațiilor și pentru Societatea Informațională (MCSI) – platforma e-România/Forumul Democrației Participative cu un buget de 52.106.360 lei, conform datelor comunicate de MCSI, platforma fiind predată reprezentanților Ministerului în 2013.
Cele mai multe asemenea investiții, cu finanțare externă (din punct de vedere al numărului de aplicații) s-au făcut la Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice (MDRAP)- 11 aplicații/platforme on-line și la Ministerul Justiției (MJ) care a alocat peste 20.000.000 lei pentru implementarea Portalului N-Lex, pentru asigurarea accesului rapid la legislația națională și internațională prin portalul european N-Lex.
La polul opus, conform datelor furnizate de ministere, se află Ministerul Tineretului și Sportului (MTS) și Ministerul Fondurilor Europene (MFE) care ne informează că nu dețin platforme altele decât site-urile instituțiilor.
Ministerul Apărării Naționale (MApN) este în topul instituțiilor centrale, ca număr de instrumente online realizate: 40, dintre care 2 sunt în construcție (toate realizate de personalul MApN) la momentul realizării prezentei analize de către MCPDC.
La adresa transmisă de către MCPDC tuturor ministerelor am primit răspuns de la 12 ministere, de la celelalte nu am primit un răspuns în acest sens.
Marea majoritate a acestor instrumente on-line de comunicare sunt orientate către afișare/publicare a informațiilor din domeniul de activitate al acestor entități astfel încât dezvoltarea unei platforme prietenoase menită a stimula consultarea publică rămâne în continuare o provocare pentru MCPDC. La nivel minimal, conform prevederilor legii nr. 52/2003, legea privind transparența procesului decizional, ministerele afișează (pentru o perioadă medie de 10 zile) proiectele de acte normative pentru eventuale sugestii de la cetățeni însă practici de autentică consultare publică, mai ales prin instrumente on-line de comunicare, se întâmplă mai degrabă ocazional.
Situația detaliată a acestor platforme, la preluarea mandatului Guvernului Dacian Cioloș, la nivelul sfârșitul anului 2015, este atașată.
Având în vedere intenția Cancelariei Primului-Ministru de a dezvolta o platformă on-line care să le permită cetățenilor să transmită propuneri, idei, inițiative pe domenii de interes guvernamental, Ministerul pentru Consultare Publică și Dialog Civic își concentrează acum atenția atât asupra lansării propriului site (realizat cu resurse minimale și prin folosirea de muncă voluntară) pentru promovarea de dezbateri specifice, cât și asupra conjugării eforturilor de consultare publică cu cele ale Cancelariei.
Din datele autorităților centrale comunicate concluzionăm că niciuna dintre aceste aplicații/platforme nu corespund scopului MCPDC de a promova un spațiu prietenos pentru dezbateri inclusiv de a facilita o comunicare publică eficientă, urmând să analizăm alături de Cancelaria Primului-Ministru dezvoltarea unuia dintre instrumentele online de comunicare pe care aceasta urmează să le implementeze.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
Citește articolele cu aceleași etichete:
Ion Iliescu, lecție pentru ”noua clasă politică”, greu de înțeles de către luzării momentului de Val Vâlcu
