'Pentru că l-am descoperit la Huşi pe părintele Mina Dobzeu, cel care se apropie de vârsta de 100 de ani,l-am rugat să vină pentru o clipă în faţa dumneavoastră. Îi oferim Crucea Moldavă pentru tot ceea ce părintele a făcut în faptă şi rugăciune în vremurile grele de atunci şi pentru vremurile poate mai uşoare, dar cu multă dificultate şi în zilele noastre', a declarat Teofan, mitropolitul Moldovei şi Bucovinei.
Arhimandritul Mina Dobzeu, rămas în memoria tuturor ca fiind 'botezătorul lui Nicolae Steinhardt', s-a născut la 5 noiembrie 1921, în Grozeşti, judeţul Lăpuşna din Basarabia şi a purtat numele de mirean Mihail. A fost unul dintre cei şapte copii ai părinţilor săi şi i-a plăcut de mic să înveţe carte şi să citească Acatistul Sfântului Pantelimon. La doar 13 ani, intră ca frate la Mănăstirea Hâncu, unde rămâne până în 1938. Urmează doi ani de ucenicie în sculptura bisericească, la Mănăstirea Căldăruşani. În 1940 se întoarce acasă şi găseşte locul pustiit de ocupaţia sovietică. A luptat pe front la Timişoara şi în Ungaria, fapt pentru care este veteran de război al Armatei Române. În anul 1955 primeşte Taina preoţiei.
În 1957 a început să studieze la Facultatea de Teologie Ortodoxă din Bucureşti, dar în anul al II-lea este exmatriculat, scos din monahism şi condamnat la închisoare pentru exprimarea opoziţiei faţă de Decretul 410/1959 privind desfiinţarea mănăstirilor şi reducerea personalului monahal. A făcut puşcărie la Galaţi, Jilava, Gherla şi la Canal - colonia de muncă din Delta Dunării, unde s-a întâlnit şi a devenit camarad cu importanţi oameni de cultură ai vremii: Constantin Noica, Nicolae Steinhardt, Dinu Pillat, Alexandru Paleologu, Sergiu Al. George, iar la Gherla, cu Alexandru Zub, Alexandru Ivasiuc şi Vasile Vasilache (ajuns vicar al Episcopiei Româneşti din New York).
Avea de gând să fie botezat, dar nu erau condiții
La Jilava, pe 15 martie 1960, monahul Mina Dobzeu l-a botezat ortodox pe Nicolae Steinhardt, 'evreul intelectual, cu purtare frumoasă şi cultură', întemniţat pentru refuzul de a depune mărturie împotriva lui Constantin Noica. Întâlnirea din celula 18 de la Jilava dintre călugărul Mina şi Steinhardt şi-a pus amprenta definitiv asupra vieţii celor doi. Steinhardt scria în 'Jurnalului Fericirii': 'acest călugăr m-a creştinat la Jilava, înfruntând, şi eu şi el, rigorile restricţiilor şi dispoziţiilor care interziceau astfel de manifestări şi convertiri. Cu acest prilej mi-am schimbat şi numele din Aurel în Nicolae'. La rândul său, părintele Mina povesteşte în scrierile sale: 'într-o noapte, uşa se deschide şi este împins un om cu bocceaua sub braţ, înspăimântat şi nedumerit. Toate paturile erau ocupate, erau şi câte doi în pat. L-am văzut şi i-am făcut semn să se urce la mine, la etajul III. Să mai dormim puţin, că acuşi e ziuă, i-am spus. A doua zi dimineaţa, am făcut cunoştinţă mi-am dat seama că era un intelectual. El mi-a spus că e evreu, dar eu n-am schiţat nici un gest că 'Vai, că eu sunt preot! Vai, că eu sunt creştin'..., şi el s-a ataşat foarte mult de mine. El spunea că avea mai de mult de gând să fie botezat, dar nu erau condiţii. Dar acum mă găsise pe mine, ataşat de sufletul lui, şi mi-a spus că doreşte să fie creştinat ortodox. Până la urmă, la 15 martie 1960, i-am făcut Botezul, după ce îi făcusem o mică catehizare şi i-am vorbit despre cele pe care trebuia să le cunoască, Simbolul Credinţei (Crezul)... I-am făcut Botezul simplu, prin turnare, că nu erau condiţiile adecvate. Mai trebuia să i se facă ungerea cu Sfântul Mir şi s-a dus la Biserica 'Icoana' din Bucureşti şi i-a făcut şi administrarea Sfântului Mir'.
Steinhardt devine Nicolae de la Rohia
După eliberarea din închisoare, în 1964, Nicolae Steinhardt îşi consolidează statutul de convertit iar în 1980 apucă drumul mănăstirii, devenind monahul Nicolae de la Rohia. În închisorile comuniste, părintele Mina Dobzeu a continuat să răspândească învăţătura de credinţă ortodoxă, fără să se gândească la riscuri, învăţându-şi colegii de celulă rugăciuni. Acest lucru nu a rămas fără consecinţe. A ieşit din închisoare în 1964 iar cinci mai târziu a început să slujească la Mănăstirea 'Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel' din Huşi - Catedrala episcopală. Între anii 1978-1988 a fost chiar stareţul mănăstirii. În 1971 reuşeşte să încheie studiile de licenţă în Teologie (întrerupte de condamnarea din 1959). În anul 1988 intră din nou în detenţie, pentru 8 luni, fiind acuzat de 'uneltire împotriva siguranţei statului', în urma celor şapte scrisori adresate direct lui Nicolae Ceauşescu, cu privire la morala poporului român şi la ateismul pe care comunismul voia să-l impună. Între anii 1996-2002 a îndeplinit funcţia de consilier cultural-misionar al Episcopiei Huşilor, continuându-şi activitatea de misionariat. De-a lungul anilor, a scris 12 cărţi. După o viaţă zbuciumată, în care nici o ameninţare nu i-a stăvilit curajul mărturisirii credinţei şi misiunea creştină neîntreruptă, ajuns la 96 de ani, părintele Mina Dobzeu şi-a pierdut vederea şi suferă de multe boli.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
