Profesorul Piot a acordat un interviu extrem de revelator pentru Der Spiegel, în care a vorbit despre despre momentul descoperirii virusului care a înspăimântat Africa și cum apreciază răspunsul global față de răspândirea Ebola.
"Îmi amintesc exact. Într-o zi de septembrie, un pilot al Sabena Airlines ne-a adus un termos de un albastru strălucitor și o scrisoare a unui doctor din Kinshasa, care atunci se numea Zair. În termos, a scris el, este o mostră de sânge aparținând unei călugărițe belgiene care s-a îmbolnăvit misterios în Yambuku, un sat izolat din partea nordică a țării. Ne-a rugat să facem un test pentru febră galbenă", povestește profesorul.
EBOLA: Ce este, cum se transmite, care sunt simptomele
"Nu aveam nicio idee despre cât de periculos este virusul. Și nu existau laboratoare de maximă siguranță în Belgia. Am purtat doar halatul și mânușile. Când am deschis termosul, gheața din interior se topise în parte, iar una dintre fiole se spărsăse. Am cules-o pe cealaltă, rămasă intactă, și am început examinarea sângelui pentru patogeni, folosind metodele standard de la acea perioadă", mai spuse Peter Piot.
Gafa care putea produce o tragedie
Profesorul povește că testele pentru febră galbenă au ieșit negative, iar cercetărorii și-au dat esama că au de a face cu un virus mortal după ce l-au injectat în șoareci care au început să moară.
"Alte mostre din sângele călugăriței, care între timp murise, au sosit din Kinshasa. Când eram pe cale de a începe examinarea virusului sub microscop electronic, Organizația Mondială a Sănătății ne-a cerut să trimitem toate mostrele noastre la un laborator de înaltă siguranță din Londra. Dar șeful meu de atunci voia să tragem concluziile cu orice preț. A apucat o fiolă care conținea materialul cu virusul ce urma să fie examinat, dar mâinile îi tremurau și a scăpat-o pe piciorul unui coleg. Fiola s-a spart. Singurul meu gând a fost 'Oh, la dracu'!'. Am dezinfectat imediat totul, și, din fericire, colegul nostru purta pantofi din piele groasă. Nu s-a întâmplat nimic cu niciunul dintre noi", își amintește profesorul.
Mostra de sânge a fost într-un final examinată, dar cercetătorii nu știau cu ce virus se confruntă. Peter Piot a devenit primul cercetăror care a zburat spre Zair, la 27 de ani, după ce mai multe călugărițe belgiene au decedat.
"Nu mai vorbim despre o epidemie. Ci despre o catastrofă umanitară"
Profesorul a povestit cum a ales numele de Ebola pentru virusul necunoscut lumei științei până la acel moment. "Pe pereți atârna o hartă și liderul nostru de echipă, un american, a sugerat să căutăm cel mai apropiat râu și să-i dăm virusului numele lui. Era râul Ebola. Așa că până la 3-4 dimineața i-am găsit un nume. Dar harta era mică și inexactă. Am aflat de-abia mai târziu că cel mai apropiat râu avea alt nume. Dar Ebola este un nume drăguț, nu?".
Întrebat dacă lumea a pierdut complet controlul asupra Ebola, Peter Piot a răspuns: "Am fost mereu un optimist și cred că acum nu avem altă variantă decât să încercăm totul, absolut totul. E bine că SUA și alte țări pun umărul la treabă, într-un final. Dar Germania, și chiar Belgia, trebuie să facă mult mai mult. Și să ne fie clar: asta nu mai este o epidemie. Este o catastrofă umanitară. Nu avem nevoie doar de personal îngrijitor, dar și de experți logistici, camioane, jeepuri și mâncare. Astfel de epidemii pot destabiliza regiuni întregi. Sper doar că vom putea să-l controlăm. Sincer, nu m-am gândit niciodată că se va ajunge aici".
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
