Publicația The Guardian scrie că mâinile căpitanului Ionel Boeru încă tremură la un sfert de secol din ziua în care i-a împușcat mortal pe dictatorul Nicolae Ceaușescu și soția sa, Elena. După 25 de ani, căpitanul spune: "Încă sunt neliniștit când vorbesc despre asta. Sunt două vieți pe care le-am curmat. Este mare lucru. În război este ok, însă când omori oameni neînarmați este mai greu. Nu aș dori acest lucru nimănui, chiar dacă treaba mea este să omor oameni". Boeru nu are însă regrete că a pus capăt unui regim marcat de frică, sărăcie și lipsă. El povestește cum propria familie i-a fost persecutată: "Bunicul meu a fost preot, un liberal, a fost închis mare parte din viața sa. A fost foarte bucuros după acele evenimente, bucuros că regimul s-a schimbat, că Ceaușescu a murit și mi-a zis 'Stai liniștit, iau toate păcatele tale asupra mea'".
Ionel Boeru spune că i-a împușcat repede. "Simt că i-am ajutat să moară cu demnitate", spune el, care s-a așteptat să fie la rândul lui împușcat de cei din spate. Însă, când s-a întors a văzut o lume parcă nebună: "Soldații plângeau de fericire, oameni despre care anterior ai fi crezut că susțin în întregime regimul izbucneau de emoție".
Prețul uciderii soților Ceaușescu a fost unul scump: o altă viață, propria viață. Faima de a fi unul dintre cei mai cunoscuți călai l-a costat viața personală, liniștea și căsnicia cu o femeie îngrijorată de faima sa macabră.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
