Marele Duce Jean a condus Marele Ducat al Luxemburgului între 1964 şi 2000, când a abdicat în favoarea fiului său Henri, actualul suveran.
Jean s-a născut la 5 ianuarie 1921, ca fiu al Marii Ducese Charlotte şi al prinţului Felix de Bourbon-Parma. Prima parte a vieţii i-a fost marcată de Al Doilea Război Mondial, când familia sa a fost obligată să se refugieze din calea trupelor naziste, ajungând în SUA şi Canada.
Jean a revenit în Europa în 1942 pentru a primi instruire militară la Academia Sandhurst din Marea Britanie.
Pentru scurt timp a servit în regimentul de gardă de la palatul Buckingham, după care s-a alăturat forţelor aliate în Normandia în 1944, luând parte la bătălia pentru Caen.
După război, Jean s-a căsătorit cu prinţesa belgiană Josephine Charlotte, cu care a avut cinci copii.
A devenit cel de-al şaselea Mare Duce din istoria Luxemburgului la abdicarea mamei sale, Charlotte, în 1964.
În cei 36 de ani de domnie, Luxemburg, un stat de numai o jumătate de milioane de locuitori, situat între Belgia, Germania şi Franţa, s-a transformat dintr-o ţară industrială într-un centru financiar internaţional.
Jean l-a pregătit pe fiul său cel mare, Henri, pentru a-i deveni succesor, transferându-i cea mai mare parte din îndatoriri în 1998. Doi ani mai târziu, Marea Duce Jean a abdicat.
Luxemburg este o monarhie constituţională în care Marele Duce deţine puteri executive, legile intrând în vigoare doar după promulgarea lor de către suveran.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
