'Parcurile din Bucureşti ocupă prima poziţie în topul mulţumirii persoanelor chestionate: 51% mulţumiţi şi total mulţumiţi. (...) În topul nemulţumirilor, majoritatea menţiunilor fac referire la infrastructura stradală. Traficul de maşini este prima menţiune - 74% nemulţumiţi şi total nemulţumiţi, trafic pietonal, piste pentru biciclişti - toate indică ideea de aglomerare în rândul oamenilor', susţin iniţiatorii studiului.
În ceea ce priveşte caracteristicile Capitalei, majoritatea persoanelor chestionate sunt de acord cu faptul că Bucureştiul este un oraş aglomerat.
'Afirmaţia cu cel mai mare dezacord este reprezentată de 'este un oraş curat' - 37% dezacord şi dezacord total. Mulţumirea faţă de curăţenia în spaţiile publice a obţinut un procent mai ridicat, de aproximativ 52%', se arată în studiu.
Iniţiativa de obţinere de către Bucureşti a titlului de Capitală Europeană a Culturii în 2021 a fost cunoscută de aproximativ o treime din totalul persoanelor chestionate. Lista obiectivelor de patrimoniu considerate de respondenţi ca fiind reprezentative pentru Bucureşti include: clădiri consacrate, cum ar fi Ateneul Român sau Palatul Parlamentului, o serie de clădiri ce sunt mai degrabă sedii de instituţii culturale, ca de exemplu Biblioteca Naţională şi câteva dintre muzeele reprezentantive din oraş. În ceea ce priveşte aprecierea stării în care se află aceste obiective de patrimoniu, majoritatea respondenţilor au considerat că este bună şi foarte bună.
'Comportamentul de vizitare a obiectivelor de patrimoniu din imediata vecinătate este la nivel ridicat, aproape 80% dintre respondenţi răspunzând pozitiv la această întrebare. Definirea zonei sau a cartierului unde locuiesc respondenţii evidenţiază că marea majoritate a acestora au avut dificultăţi în a identifica zona în care locuiesc sau cartierele consacrate. Un număr semnificativ de persoane au indicat drept cartiere puncte de reper de tipul staţiilor de metrou, pieţelor sau al instituţiilor reprezentative din proximitate', potrivit studiului.
Totodată, 53% dintre cei chestionaţi au declarat că au prieteni care aparţin unei minorităţi de orice fel. 80% dintre bucureşteni sunt de părere că dezvoltarea predării limbilor străine în şcoli ar ajuta europenii să se cunoască mai bine.
Un procent de 50% dintre respondenţi cred că asemănarea românilor cu europenii este ospitalitatea, 35% au opinat credinţa în Dumnezeu, 34% - performanţele sportive. Studiul are o marjă de eroare de plus/minus 3% şi a inclus un eşantion de 1.068 de persoane cu vârsta de peste 14 ani.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
