Raport 2021. MAE, pleiadă de acțiuni în consolidarea parteneriatelor cu NATO și UE

Ministerul Afacerilor Externe prezintă astăzi, 27 decembrie 2021, raportul în cifre relevante al activității sale pe parcursul anului care se încheie. Materialul de informare prezintă sintetic principalele repere ale acțiunii diplomatice și consulare a MAE în 2021 și are scopul de a oferi publicului larg, reprezentanților mass-media și tuturor celor interesați o privire de ansamblu asupra activității MAE pe șase linii generale de acțiune: (1) agenda de politică externă; (2) asistență consulară în beneficiul cetățenilor români din afara granițelor; (3) sprijinul acordat cetățenilor români și străini în context de criză; (4) reforma corpului diplomatic și consular pe criterii de eficiență; (5) asistența pentru dezvoltare; (6) comunicare și transparență. 

Pe parcursul anului 2021, Ministerul Afacerilor Externe a găzduit și, respectiv, sprijinit mai multe acțiuni majore de politică externă, ce au reunit miniștri ai afacerilor externe, lideri politici de nivel înalt și alți oficiali, pe teme pe care țara noastră se pronunță frecvent și pe care le susține activ la nivel european și global. 

Inițiative ale MAE

Dintre cele mai importante inițiative și acțiuni pe agenda de politică externă a MAE în anul 2021 raportul se referă la:

- Reuniunea Trilaterală pe teme de securitate a miniștrilor afacerilor externe din România, Polonia și Turcia, găzduită de ministrul român de externe, ce a reunit la București cinci miniștri de externe din state aliate și partenere NATO (22-23 aprilie), alături de cei trei miniștri aliați fiind invitați la reuniune și omologii din Ucraina și Georgia, într-un moment important pentru securitatea regională – un veritabil mini-Summit regional privind securitatea la Marea Neagră;

- Sprijin pentru organizarea Summitului București 9, găzduit cu succes de Președintele României, domnul Klaus Iohannis, împreună cu omologul polonez, la care au participat și Președintele SUA, în premieră, și Secretarul General NATO (10 mai); 

- Lansarea de către ministrul român de externe a Rețelei-pilot de diplomație climatică a României (25 mai);

- Includerea pe agenda Consiliului Afacerilor Externe (CAE) al UE, la inițiativa ministrului român al afacerilor externe, susținută de alți 10 omologi europeni, a temei conflictelor prelungite, care a fost discutată detaliat și substanțial la reuniunea informală a miniștrilor europeni de externe de la Lisabona (27 mai), urmată de

- Realizarea de către ministrul român de externe a unui turneu în Caucazul de Sud împreună cu omologii din Austria și Lituania, în coordonare și cu mandatul Înaltului Reprezentant al Uniunii Europene pentru Afaceri Externe și Politica de Securitate (25-26 iunie), succedat de prezentarea de către ministrul român de externe a unui set cuprinzător de concluzii și propuneri, la o reuniune subsecventă a CAE;

- Găzduirea de către ministrul român al afacerilor externe împreună cu omologul grec, a Reuniunii informale a miniștrilor de externe ai UE cu miniștrii de externe din Republica Albania și Republica Macedonia de Nord dedicată deblocării procesului de extindere a UE (13 mai); Inaugurarea de către Președintele României, domnul Klaus Iohannis, împreună cu ministrul român de externe, a Centrului Euro-Atlantic pentru Reziliență, aflat sub coordonarea MAE, cu participarea reprezentanților conducerii UE și NATO (31 mai); Găzduirea de către ministrul român al afacerilor externe a Reuniunii Anuale a Diplomației Române pe tema „Acțiunea diplomației pentru consolidarea rezilienței României”, cu participarea a 6 invitați străini de nivel înalt (7-9 septembrie);

- Obținerea de către România a poziției de Secretar General al Organizației de Cooperare Economică la Marea Neagră – prima poziție de șef al unei organizații regionale deținute de România – și a celei de Șef (însărcinat cu afaceri) al Delegației Uniunii Europene în Siria;

- Repatrierea, pe parcursul lunilor august-septembrie 2021, a 49 de cetățeni români din Afganistan, a 7 cetățeni ai unor state aliate, precum și a 156 de cetățeni afgani esențiali pentru România, posibilă datorită eforturilor depuse de Celula de criză interinstituțională coordonată de MAE, pe care ministrul afacerilor externe a convocat-o la 13 august 2021;

- Lansarea de către ministrul român al afacerilor externe a inițiativei internaționale și a Declarației privind promovarea jurisdicției Curții Internaționale de Justiție (3 noiembrie); 

În ceea ce privește întrevederile din cursul anului 2021, evoluțiile situației sanitare au permis primirea, în format fizic, la București, de către ministrul afacerilor externe, a 13 vizite (a 10 omologi), din state UE și non-UE, inclusiv în contextul unor evenimente organizate de MAE. Totodată, ministrul afacerilor externe a realizat anul acesta 7 vizite externe și un turneu diplomatic regional (Caucazul de Sud), având astfel 10 întrevederi cu omologi și înalți oficiali. De asemenea, ministrul român de externe a participat la 15 reuniuni ale Consiliului Afaceri Externe și 4 reuniuni ordinare și extraordinare ale miniștrilor afacerilor externe din cadrul NATO. În marja acestora, șeful diplomației române a avut întrevederi cu 15 omologi și înalți oficiali. 

Reforme în Statul Român

Raportul surprinde, totodată, eforturile MAE în ceea ce privește continuarea demersurilor de reformă a activității consulare promovate de ministrul român de externe. Astfel, MAE a continuat și în 2021 amplul proces de reformă a activității consulare inițiat deja, care are ca obiectiv adaptarea acestui domeniu la noile realități, la evoluțiile tehnologice și la așteptările tot mai ridicate - și îndreptățite - ale comunităților de cetățeni români din străinătate. În ceea ce privește realizările înregistrate în cursul acestui an, raportul enumeră cele mai importante repere, printre care:     

- Continuarea accelerată a procesului de digitalizare și debirocratizare a activității consulare, prin măsuri precum optimizarea platformei www.econsulat.ro; reducerea cu peste 50% a informațiilor obligatorii pentru transmiterea cererilor de eliberare de documente de călătorie; posibilitatea programării anumitor servicii consulare pe un flux rapid; îmbunătățirea motorului de căutare disponibil la nivelul portalului www.econsulat.ro pentru identificarea rapidă de către solicitanți a serviciului consular dorit prin utilizarea unor cuvinte cheie; transmiterea prin canale informatice securizate către autoritățile române competente, de la începutul lunii august, a solicitărilor în materie de stare civilă preluate prin intermediul misiunilor diplomatice și oficiilor consulare, cu reducerea considerabilă a timpilor de soluționare a acestor cereri; simplificarea, începând din luna august, a procedurilor de lucru în materia cetățeniei române; simplificarea procedurii de obținere a adeverințelor de verificare a autenticității permiselor românești de conducere; eliminarea, începând din luna iulie, a obligativității prezentării fotocopiilor documentelor justificative de către solicitanții de servicii consulare; transmiterea prin poștă sau prin firme de curierat a pașapoartelor simple electronice și a altor tipuri de documente eliberate în cadrul serviciilor consulare (acte de stare civilă, cazier judiciar, atestat permis de conducere etc.), fiind eliminate astfel deplasările repetate la sediile oficiilor consulare.

- Redimensionarea și modernizarea rețelei consulare a României, inclusiv prin înființarea de consulate generale în capitalele din statele în care se înregistrează mari comunități românești;

- Înregistrarea, în Sistemul Informatic pentru Managementul Integrat al Serviciilor pentru Cetățeni (SIMISC), a unui număr de circa 950.000 servicii consulare;

- Realizarea a 64 de consulate itinerante (mobile), în cadrul cărora au fost procesate peste 15.000 de servicii consulare;

- Reluarea, începând cu luna mai, a Programului „Dialog cu diaspora pe teme consulare”, pentru a facilita menținerea unui dialog constant și susținut cu comunitățile de români din străinătate. Pe durata acestui an au avut loc 9 sesiuni de „Dialog cu Diaspora”, în special în state cu mari comunități românești, precum Italia, Spania, Germania, Regatul Unit, Franța, Austria, Portugalia;

- Îmbunătățirea activității Call-Center-ului consular, prin modernizarea infrastructurii tehnice care a permis sporirea capacității  de procesare a apelurilor telefonice de la 96 de linii telefonice la 256 de linii telefonice. Astfel, MAE a gestionat, în anul 2021, prin intermediul Call-Center-ului, un număr de peste 661.000 de solicitări de informații consulare.

În aceeași măsură, Ministerul Afacerilor Externe a continuat să acționeze pentru consolidarea capacității de reacție la crize consulare. Acest obiectiv specific se înscrie în eforturile constante ale MAE în ceea ce privește creșterea rezilienței, inclusiv prin consolidarea capacităților de sprijin, direct sau în cooperare cu alte state partenere, pentru cetățenii români aflați în situații dificile în afara țării. Astfel, la nivelul MAE a fost gestionată, în cursul anului 2021, o serie importantă de crize de natură consulară, generate sau exacerbate de pandemia de COVID-19 și de alte amenințări complexe de securitate, așa cum arată cazul crizei din Afganistan, când au fost repatriați 49 de cetățeni români, 7 cetățeni ai unor state aliate, precum și a 156 de cetățeni afgani.

Raportul reprezintă un exercițiu de comunicare și transparență la nivelul MAE, fiind al doilea document de acest tip lansat și susținut de MAE, după raportul din 6 noiembrie 2020: https://www.mae.ro/node/54097. 

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News