'Se va mişca la începutul săptămânii, probabil cu un nou prim-ministru luni', a declarat un influent consilier prezidenţial. În ultimele luni, şeful statului şi-a 'asumat' o serie de reforme nepopulare, precum cea a pensiilor, ori foarte controversate, precum legea privind imigraţia care i-a divizat profund tabăra.
În acelaşi timp, se confruntă cu ascensiunea formaţiunii Rassemblement National (RN, extrema dreaptă), care conduce în sondajele pentru alegerile europene din iunie 2024. Marine Le Pen, şefa deputaţilor RN, a ocupat locul al doilea la ultimele două alegeri prezidenţiale din 2017 şi 2022 în spatele lui Emmanuel Macron.
Emmanuel Macron s-a întâlnit duminică seară cu premierul Elisabeth Borne pentru a discuta despre unele 'dosare importante', potrivit Palatului Elysée.
O 'schimbare' este 'necesară'
'Totul este posibil... inclusiv nimic', a rezumat un alt consilier apropiat al preşedintelui Macron, într-un moment în care şeful statului pare să aibă în vedere recompunerea echipei sale după ce i-a primit succesiv săptămâna trecută pe ministrul economiei, Bruno Le Maire, pe fostul său prim-ministru Edouard Philippe şi pe centristul François Bayrou. Acesta din urmă a estimat duminică la postul BFMTV că o 'schimbare' este 'necesară'.
Cu toate acestea, Elisabeth Borne, în funcţie de 20 de luni, 'nu este condamnată: toată lumea îi ţine discursul de înmormântare... dar ne mişcăm puţin prea repede', a subliniat un apropiat al şefului statului.
Chiar dacă nu poate fi exclusă menţinerea în funcţie a lui Elisabeth Borne, Emmanuel Macron trece în revistă de câteva zile opţiunile pentru Palatul Matignon, doi candidaţi apărând: Julien Denormandie, un fidel de la primele ore şi fost ministru al locuinţelor şi al agriculturii, şi Sébastien Lecornu, actual ministru al apărării provenit din dreapta eşichierului politic, notează Agerpres.
Citește și - Macron își doreşte un an 2024 al „afirmării democraţiilor liberale“
Preşedintele francez Emmanuel Macron a transmis un mesaj de "unitate" în discursul susţinut de Anul Nou, în care s-a referit, printre altele, atât la Jocurile Olimpice de vară care vor fi găzduite de Franţa cât şi la scrutinul europarlamentar ce se va desfăşura în iunie şi despre care a spus că va fi o "alegere decisivă" pentru viitorul UE, relatează France Presse, citată de Agerpres.
El a promis pentru noul an ceea ce a numit o "reînarmare" civică, economică, a Statului, sistemului de educaţie şi serviciilor publice în Franţa, la capătul unui an 2023 în care s-a confruntat cu numeroase crize şi polemici, de la reforma sistemului de pensii şi a imigraţiei până la manifestaţiile violente din vară.
Pentru anul 2024, liderul de la Elysee a insistat asupra alegerilor europarlamentare din iunie, pe care le vede drept o "alegere decisivă" între "continuarea Europei sau blocarea ei", făcând astfel o aluzie critică la adresa partidelor conservatoare şi de extremă dreapta a căror popularitate pare să fie în creştere în detrimentul celor liberale şi progresiste. Vezi continuarea aici!
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
