Era seară, trecut de ora 20:00, când am ajuns în fața unui hotel să mă întâlnesc cu un tip care lucra ca recepționist la un hotel din centrul Bucureștiului. Ce s-a întâmplat sub ochii mei însă m-a făcut să înțeleg că nu doar în filme recepționiștii „alimentează” cu prostituate, contra-cost, bărbații care se cazează în hotel.
Odată cu mine a ajuns la hotel și o familie de turiști străini. Și-au ridicat bagajele pe cele două scări din fața hotelului și au intrat. Pe el l-am văzut la recepție, dându-și ochii peste cap. Trebuia să-i cazeze, așa că l-am așteptat câteva minute afară.
A ieșit, am apucat să schimbăm câteva vorbe și, până să plec, un bărbat la vreo 40 de ani, îmbrăcat la cămașă, care era cazat de câteva ore bune acolo, a ieșit afară și l-a chemat pe recepționist înăuntru. I-am văzut șușotind. La scurt timp, recepționistul a pus mâna pe telefon, a vorbit două-trei minute și ulterior, i-a arătat bărbatului ceva.
După ce au rezolvat problema, am intrat în hotel și m-am așezat pe un scaun, într-un colț unde, în general, se așteaptă pentru check-in. În urma unei discuții cu recepționistul, am aflat că toată discuția de adineauri a fost pentru a-i aduce individului o prostituată, contra-cost, desigur.
Lucrurile sunt simple. Existau câteva prostituate pe care recepționistul le chema, atunci când clienții se arătau interesați. Clienți fideli hotelului, prostituate fidele clienților acestuia. El cerea de la client o sumă, în funcție de cât de bine i se părea că stă cu banii.
De asemenea, în cazul în care clientul se arăta doritor de mai mult, exista un loc, în zonă, și pentru asta. Înainte să se îndrepte clientul spre respectiva locație, recepționistul suna și anunța venirea.
Mie îmi suna a proxenetism. Așa că, l-am întrebat, fără rețineri, dacă se află mai mult în spatele acestor tranzacții. Răspunsul a fost simplu: A cunoscut câteva femei care își vând trupul de când lucrează la hotel, a învățat că unii clienți sunt interesați și a păstrat contactul cu prostituatele care veniseră de câteva ori și cu locația în care se mai retrăgeau aceștia, din când în când.
Totul, desigur, pentru câteva sute de lei pe care le băga în buzunar, în plus, în fiecare lună. Uneori clienții care voiau să-i dea „bonusul” după „îndeplinirea misiunii”, îi lăsau banii la colegii care intrau a doua zi, pe tură.
Când am auzit asta, l-am întrebat dacă ei știu de toate tranzacțiile. Am primit răspunsul într-o altă întrebare, care mi-a fost adresată cu comoditate în voce, „Tu crezi că ei nu fac asta?”.
Da, nu e în fișa postului „alimentarea” clienților hotelului în prostituate, dar se întâmplă.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
Ascultă în română
