Curtea de Apel Bucureşti a publicat, joi, motivele pentru care judecătorul Vasile Bîcu a admis, pe 31 ianuarie, o cerere depusă de Ministerul Apărării Naţionale (MApN) şi a suspendat decretul semnat de preşedintele Klaus Iohannis de prelungire a mandatul şefului Armatei.
„Motivarea magistraților de la Curtea de Apel București este tranșantă. Mai exact, spun judecătorii, există o îndoială serioasă asupra decretului emis de către președinte, deoarece nu au fost respectate condițiile prevăzute de lege privind organizarea funcționării Ministerului Apărării Naționale", a spus Ana Maria Bujor, joi, la Antena 3, în cadrul emisiunii „Obiectiv", moderată de Oana Zamfir.
„Judecătorul mai susține că este o procedură de prelungire în funcție pentru un an care ar fi similară cu procedura de numire în funcție pentru patru ani. Așa ceva nu este posibil. Și concluzia Curții de Apel e că sunt îndoieli privind legalitatea decretului pentru că lipsesc propunerea ministrului și avizul premierului", a mai spus aceasta.
De menționat că decizia nu este definitivă.
Update: „Curtea apreciază că există o îndoială serioasă asupra legalităţii decretului nr. 1331/2018, deoarece nu au fost respectate condiţiile prevăzute de art. 39 alin. (5) din Legea nr. 346/2006”, spune judecătorul Vasile Bîcu, potrivit Agerpres. Art. 39 alin. (5) din Legea nr. 346/2006 prevede: „Şeful Statului Major al Apărării este militarul cu rangul de conducere cel mai înalt din armată, numit de Preşedintele României, la propunerea ministrului Apărării Naţionale, cu avizul prim-ministrului, pentru o perioadă de 4 ani, cu posibilitatea de prelungire cu până la un an. În funcţia de şef al Statului Major al Apărării poate fi numit locţiitorul acestuia sau unul dintre şefii categoriilor de forţe ale armatei”.
Vasile Bîcu susţine că decretul semnat de Iohannis nu a avut la bază propunerea ministrului Apărării Naţionale, Gabriel Leş, şi nici avizul premierului Viorica Dăncilă. Judecătorul recunoaşte că în art. 39 alin. (5) din Legea nr. 346/2006 nu se menţionează expres faptul că la prelungirea mandatului şefului Armatei este necesară propunerea ministrului Apărării şi avizul prim-ministrului, însă magistratul susţine că procedura de prelungire în funcţie este similară cu procedura de numire în funcţie. În opinia magistratului, în acest caz se aplică principiul simetriei actelor juridice, potrivit căruia condiţiile de validitate cerute de lege se aplică nu numai la momentul emiterii (încheierii) actului juridic, ci şi la momentul prelungirii efectelor sale juridice.
VEZI ȘI: EXCLUSIV Mandachi, 15 martie protest autostrăzi. Decizia lui Remus Borza: Nu pot să nu fac acest lucru
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
