În decembrie anul trecut, judecătorii de la Înalta Curte de Casație și Justiție au amânat pentru vineri, 29 ianuarie 2016, dezbaterile în dosarul "Referendumul", în care președintele PSD a fost condamnat în primă instanță la un an de închisoare cu suspendare. Vorbim despre un nou termen în dosarul lui Liviu Dragnea într-un context destul de tulbure pentru scena politică.
Social-democratul așteaptă verdictul în dosarul "Referendumul" în timp ce PSD amenință cu boicotarea alegerilor locale. Dacian Cioloș nu a tranșat situația și se va consulta cu partidele, în timp ce Klaus Iohannis s-a antepronunțat și a dat de înțeles că alegerile în două tururi reprezintă un lucru bun. Rămâne de văzut ce se va întâmpla cu Liviu Dragnea la termenul de vineri, 29 ianuarie. O nouă amânare de peste o lună ar împinge darea unui verdict într-un moment în care soarta alegerilor locale trebuie să fie tranșată cât mai repede.
[citeste si]
Istoricul cazului în dosarul "Referendumul"
Liviu Dragnea, secretar general al PSD la data faptelor, a fost trimis în judecată pentru infracţiunea de folosire a influenţei sau autorităţii de către o persoană care deţine o funcţie de conducere într-un partid, în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de foloase necuvenite.
Potrivit rechizitoriului procurorilor, Liviu Dragnea, "cu ocazia organizării şi desfăşurării referendumului din 29 iulie 2012, a uzat de influenţa şi autoritatea sa în partid în scopul obţinerii unor foloase nepatrimoniale de natură electorală, necuvenite, pentru alianţa politică din care făcea parte partidul reprezentat de inculpat, şi anume îndeplinirea cvorumului de participare cu ajutorul voturilor obţinute în alte condiţii decât cele legale".
Anchetatorii susţin că Dragnea a fost susţinut în fraudarea referendumului de 74 de preşedinţi şi membri ai unor secţii de votare din localităţi din judeţele Teleorman, Vrancea, Gorj şi Olt. Aceştia au fost trimişi în judecată pentru falsificare, prin orice mijloace, a documentelor de la birourile electorale şi introducerea în urnă a unui număr suplimentar de buletine de vot decât cele votate de alegători, infracţiuni comise sub forma autoratului, complicităţii sau a instigării.
"Infracţiunile reţinute în sarcina persoanelor implicate în desfăşurarea procesului de votare - preşedinţi şi membri ai secţiilor de votare - au constat în principal în aceea că ei şi-au încălcat atribuţiile de serviciu referitoare la asigurarea unui proces corect de vot, înlesnind falsificarea listelor electorale (atât liste permanente cât şi liste suplimentare), prin adăugarea de persoane care nu au făcut cerere de vot cu urna mobilă, care nu s-au prezentat la vot sau care nu se aflau în România la data referendumului, prin contrafacerea materială a semnăturilor acestora şi introducerea în urne a unui număr de voturi corespunzător semnăturilor falsificate. În acest fel, numărul total de voturi exprimate a fost crescut artificial, prin includerea voturilor obţinute prin falsificarea semnăturilor", au scris procurorii în actul de sesizare a instanţei.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
