Macron a început marţi o serie de reuniuni de două zile cu liderii principalelor partide pentru a găsi o posibilă ieşire din dilema creată de rezultatul legislativelor desfăşurate duminică, în urma cărora coaliţia Ensemble! (Împreună) a lui Macron a pierdut majoritatea în Adunarea Naţională, dar nici nu poate fi imaginată vreo majoritate alternativă a opoziţiei.
Preşedintele francez i-a primit marţi dimineaţă pe liderul formaţiunii de dreapta Republicanii, Christian Jacob, şi pe secretarul general al Partidului Socialista (PS), Olivier Faure.
După încheierea discuţiei Jacob a semnalat presei intenţia partidului său de a continua în opoziţie, de o manieră hotărâtă, dar responsabilă, adăugând că îi revine lui Macron sarcina să pună propuneri pe masă.
Totuşi, Christian Jacob, care l-a descris anterior pe Macron drept un politician arogant, a subliniat că o alianţă a formaţiunii sale de dreapta cu coaliţia acestuia ar echivala cu o trădare a propriului electorat conservator. Propuneri concrete i-a cerut liderului de la Elysee şi socialistul Faure, care a spus că a avut o discuţie interesantă cu Macron.
Acesta trebuie să facă propuneri şi vom vedea de ce parte ne aşezăm, a mai afirmat Olivier Faure, fără a da vreun indiciu asupra unui eventual acord.
Macron a avut consultări şi cu alţi politicieni, inclusiv cu Marine Le Pen
La rândul său, liderul formaţiunii centriste MoDem, Francois Bayrou, un aliat important al lui Macron, a apreciat după discuţia cu acesta că este nevoie de ceva apropiat de (un guvern de) uniune naţională. Liderul de la Elysee a avut consultări şi cu alţi politicieni, inclusiv cu lidera extremei drepte Marine Le Pen, a cărei formaţiune a obţinut la aceste alegeri un rezultat peste aşteptări.
Dacă măsurile care vor fi prezentate sunt de bun simţ le vom vota, a spus Marine Le Pen după ce a discutat cu Macron, fiind însă exclusă o alianţă a extremei drepte cu partidul prezidenţial, care în seara alegerilor a subliniat că va face alianţe numai cu partide conforme cu orientările sale, adică partide proeuropene şi proclimat.
Coaliţia centrist-liberală Ensemble! (Împreună), care s-a sprijinit în timpul primului mandat de cinci ani al lui Emmanuel Macron pe o majoritate confortabilă (fixată la 289 de deputaţi), are după alegerile legislative de duminică doar 245 de mandate de parlamentar din totalul celor 577.
Restul Parlamentului francez este repartizat în principal între extrema dreaptă condusă de Marine Le Pen, care a realizat o ascensiune inedită cu 89 de deputaţi, stânga unită la iniţiativa tribunului său Jean-Luc Melenchon (cel puţin 150 de deputaţi) şi dreapta clasică, cu circa 60 de deputaţi, notează Agerpres.
Citește și - TIME: Emmanuel Macron vrea să conducă Europa. Acum, el trebuie să se concentreze asupra Franței
Revista TIMES a publicat o analiză referitoare la provocările pe care Macron va trebui să le înfrunte în cel de-al doilea mandat al său, în fotoliul de președinte al Franței.
Președintele francez Emmanuel Macron a sperat că realegerea sa din aprilie îi va consolida poziția la putere și îi va consolida agenda. Cu toate acestea, Macron a primit o lovitură majoră în timpul alegerilor legislative de duminică din Franța, scrie TIME.
Alianța centristă a lui Macron a câștigat 245 de locuri – cu peste 40 de locuri mai puțin de pragul de 289 de locuri necesar pentru o majoritate în parlament, subminându-i în mod critic capacitatea de a adopta reforme cheie. Alianța de stânga a lui Jean-Luc Mélenchon, Nupes, a obținut 131 de locuri, în timp ce partidul de extremă dreaptă a lui Marine Le Pen, Raliul Național, a ocupat locul trei cu 89 de locuri, o creștere de zece ori. Compoziția parlamentară este în contrast puternic cu votul legislativ anterior din 2017, unde alianța lui Macron a câștigat o majoritate de 350 de locuri. Rezultatul reprezintă prima dată după anii 1980 când un președinte va guverna fără majoritate parlamentară.
Iată ce înseamnă votul pentru agenda lui Macron:
Reforme interne pentru a face față blocajelor
Deși alianța lui Macron este cel mai mare grup din parlament, el se va lupta să treacă cele mai controversate reforme ale sale — inclusiv o revizuire a sistemului de pensii și creșterea vârstei de pensionare de la 62 la 65 de ani — fără negocieri și compromisuri. Mélenchon s-a angajat să scadă vârsta de pensionare la 60 de ani, în timp ce Le Pen a promis că va menține pragul actual și îl va reduce la 60 de ani pentru cei care au început să lucreze înainte de 20 de ani.
„Macron nu este obișnuit, așa cum spunem noi în franceză, „să pună apă în vinulsău” – să facă compromisuri”, spune Alice Billon-Galland, cercetător european de cercetare la Chatham House. „Va fi nevoie de mult timp și energie pentru a construi un consens proiect de lege cu proiect de lege, iar asta îi va lega mâinile în ceea ce privește ceea ce va putea realiza.”
Și cu grupuri de opoziție atât de mari de pe părți opuse ale spectrului politic, Macron se va afla „între ciocan și nicovală”, spune Philippe Marliere, profesor de politică franceză și europeană la University College London.
Pe de o parte, stânga îl va împinge pe președinte asupra investițiilor în energie verde și a inegalității sociale, iar pe de altă parte, extrema dreapta va cere reforme conservatoare din punct de vedere social. „Va fi o mulțime foarte zgomotoasă în parlament, în special în stânga, cu o mulțime de nume cunoscute, oameni din showbiz, sindicaliști de artă, militanți anti-rasism, și așa mai departe”, spune Marliere, referindu-se la o mulțime nouă și diversă de parlamentari din cadrul alianței Nupes care intră în parlament. Vezi continuarea aici!
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
