Lider PSD, plasat în arest la domiciliu. Este acuzat de spălare de bani

Instanţa a respins cererea procurorilor de la Parchetul General de arestare preventivă a lui Ion Bejeriţă, urmând ca el să stea în arest la domiciliu, însă decizia nu este definitivă. În arest la domiciliu vor sta şi alţi trei oameni de afaceri puşi sub acuzare în acelaşi dosar - Axente Obrejan, Petrişor Lincan şi Vasile Tailor Căcărează.

Potrivit procurorilor de la Parchetul General, Ion Bejeriţă, Axente Obrejan, Petrişor Lincan şi Vasile Tailor Căcărează, în calitate de administratori de fapt ai unor firme, în diferite perioade de timp, cuprinse în intervalul 2008 - 2014, au înregistrat în documentele financiar-contabile şi în documentele justificative fiscale ale societăţilor peste 200 de facturi fiscale, reprezentând operaţiuni nereale de achiziţii de bunuri şi de prestări servicii, emise de firme, unele reale, altele de tip 'fantomă', cu scopul diminuării bazei de calcul pentru impozitul pe profit şi TVA.

Mecanismul evazionist pus la punct de inculpaţi, desfăşurat prin intermediul societăţilor implicate în circuitele financiare, viza trei tipuri de relaţii comerciale cu trei tipuri de parteneri, susţin procurorii. Astfel, un prim aspect era reprezentat de relaţii comerciale reale cu parteneri cărora le-au vândut bunuri şi/sau prestat servicii, cum ar fi primării, consilii locale, regii naţionale, societăţi pe acţiuni, în urma cărora societăţile comerciale implicate ar fi avut de plătit TVA, impozit pe profit şi impozit pe dividende către bugetul general al statului. De asemenea, erau vizate relaţii comerciale fictive, prin care s-au disimulat achiziţiile intracomunitare de diverse bunuri, autocamioane, utilaje şi accesorii, piese de schimb, cu scopul de a diminua obligaţiile de plată către bugetul statului prin majorarea artificială a valorii acestora şi a deducerii TVA (TVA deductibilă care nu ar fi existat în cazul achiziţiilor intracomunitare directe, cărora li s-ar fi aplicat taxarea inversă).

Totodată, pentru a da aparenţa legalităţii tranzacţiilor comerciale şi a ascunde achiziţia prin interpuşi în sensul că respectivele utilaje şi autocamioane ar fi fost efectiv folosite de firmele interpuse, participând la realizarea de venituri pentru aceste firme (interpuse), înainte de aşa-zisa vânzare efectivă, acestea erau închiriate (sau folosindu-se de ele se executau diverse lucrări) tot în favoarea acestor firme, care ulterior achiziţionau respectivele utilaje şi mijloace de transport, mai indică procurorii.

Potrivit acestora, inculpaţii au avut şi relaţii comerciale fictive stornate ulterior, desfăşurate în cea mai mare parte cu firmele afiliate sau partenere care au avut ca scop amânarea plăţii TVA şi neplata acesteia prin înregistrarea achiziţiilor comerciale fictive de la firmele interpuse şi regularizarea TVA de plată cu TVA deductibilă fictivă. Facturile aferente acestor relaţii comerciale au fost ulterior stornate. Respectivele facturi nu au fost întotdeauna plătite, marfa (care nu exista) rămânând, de cele mai multe ori, în custodie la vânzător.

Procurorii arată că, utilizând acest mecanism, societăţile comerciale administrate de cei patru inculpaţi îşi măreau în mod artificial cheltuielile, diminuând astfel profitul şi obligaţiile de plată către bugetul statului. Astfel, aceste societăţi comerciale plăteau facturile fictive emise de către firmele interpuse (care au o valoare mult mai mare, dublă sau chiar triplă, decât facturile reale de achiziţie de la furnizorii intracomunitari) prin viramente bancare. Din aceste resurse băneşti puse la dispoziţie de adevăraţii destinatari ai bunurilor ce urmau a fi achiziţionate, firmele interpuse efectuau schimb valutar pentru plata adevăraţilor furnizori (cei mai mulţi intracomunitari), diferenţa fiind retrasă în numerar, cu justificări fictive de achiziţii cereale şi altele. S-a constatat şi faptul că majoritatea firmelor interpuse au fost radiate după derularea relaţiilor comerciale fictive, cele care au rămas în funcţiune sunt în insolvenţă fiind înstrăinate unor cetăţeni străini.

Totodată, inculpaţii au dispus efectuarea de transferuri bancare din conturile societăţilor pe care le administrau în conturile firmelor, reprezentând contravaloarea facturilor fiscale fictive înregistrate în evidenţele contabile, cunoscând că banii provin din săvârşirea infracţiunii de evaziune fiscală, în scopul disimulării originii ilicite al acestora, încercând astfel să dea o aparenţă de legalitate achiziţiilor efectuate şi să realizeze o 'albire' a respectivelor sume de bani, de unde au fost apoi ridicate în numerar, fără vreo justificare legală.

Facturile fiscale fictive au fost emise în baza unor contracte şi acte adiţionale la acestea pe care inculpaţii le-au întocmit şi semnat în fals, în calitate de reprezentanţi ai societăţilor comerciale ai căror administratori erau, contracte ce nu aveau la bază operaţiuni comerciale reale, înscrisuri pe care ulterior, aceştia le-au folosit, prin înregistrarea în contabilitatea firmelor, în vederea sustragerii de la plata obligaţiilor fiscale datorate bugetului de stat. În cauză, procurorii au dispus, prin ordonanţa din 13 ianuarie 2016, luarea măsurii sechestrului asigurător asupra mai multor bunuri imobile, respectiv două terenuri şi două clădiri situate în Caransebeş ce aparţin lui Ion Bejeriţă.

Prin acelaşi act, a fost instituit sechestru asupra a opt bunuri imobile aparţinând lui Axente Obrejan. De asemenea, printr-o ordonanţă anterioară, a fost dispusă poprirea asupra sumei de 10.585.691 euro, aflată într-un cont al lui Ion Bejeriţă. 

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News