În perioada ianuarie-martie 2017, România a avut cel mai puternic ritm de creştere economică din UE, graţie unui avans de 5,7% comparativ cu perioada similară a anului trecut, ca urmare a exploziei consumului alimentat de majorări de salarii şi reduceri de taxe. 'Este o enigmă de ce la un ritm de creştere economică atât de mare, colectarea TVA a fost dezamăgitoare iar profitul companiilor a scăzut în termeni nominali', a declarat Ionuţ Dumitru, care este şi economist şef la Raiffeisen Bank România. La finalul primului trimestru, România a raportat un mic surplus bugetar dar atât Consiliul UE cât şi Comisia Europeană se aşteaptă ca, atât în 2017 cât şi în 2018, ţara să înregistreze cel mai mare deficit din UE de 3,5% şi respectiv 3,7% din PIB.
Luni, Bruxellesul a avertizat România că trebuie să îşi corecteze deficitul altfel riscă să fie declanşată o procedură de deficit excesiv, ceea ce ar afecta ratingul de ţară. Cu toate acestea, parlamentarii de la Bucureşti să pregătesc să aprobe o lege a salarizării unice în sectorul bugetar care ar dubla salariile angajaţilor din sănătate, ar creşte cu 50% salariile în învăţâmânt iar alte categorii de bugetari ar beneficia de o majorare salarială de două cifre. Ionuţ Dumitru a apreciat că această lege va creşte costurile salariale în sistemul public până la 12% din PIB în 2022, de la 8% în prezent.
'Este o creştere foarte rapidă a salariilor în sectorul public care va ridica probleme de sustenabilitate. Această lege este necesară în sectorul public, unde există mari discrepanţe salariale. Dar în prezent România se confruntă cu o criză a mâinii de lucru. Presiunile asupra sectorului privat vor creşte deoarece salariile sunt deja mai mici decât în sectorul public', a spus Dumitru, citat de Agerpres.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
