LEGEA PENSIILOR SPECIALE, pe masa CCR

Sesizarea Executivului se referă la obiecţia de neconstituţionalitate a Legii privind modificarea şi completarea Legii nr.393/2004 privind Statutul aleşilor locali. În 27 iunie, premierul Dacian Cioloş a anunţat că Executivul a contestat din nou la CCR legea privind pensiile speciale.

'Din lege nu reiese clar cum ar urma să fie finanţate aceste pensii sau indemnizaţii speciale. Ele, aşa cum e prevăzută legea acum, ar continua să impacteze bugetul de stat pentru că şi bugetele locale, în mare parte, sunt alimentate tot din bugetul de stat. Şi, pe de altă parte, nu se respectă principiul contributivităţii, legea aceasta ar urma să se aplice retroactiv, deci am cerut din nou CCR să clarifice dacă aceste elemente, care în continuare sunt menţinute în lege, sunt constituţionale', a explicat Cioloş, la acea dată.

Totodată, premierul a precizat că impactul bugetar al aplicării legii în forma actuală adoptată de Parlament este în jur de 400 de milioane de lei pe an. Cioloş a reamintit că Executivul a contestat prima dată această lege când Parlamentul decisese asupra pensiilor speciale şi a precizat că obiecţiile ridicate şi acceptate atunci de CCR 'nu au fost integrate' de Legislativ.

'Problema acestor pensii speciale este, în primul rând, faptul că ele nu respectă principiul contributivităţii. Adică pensii speciale înseamnă că dai ca şi pensie mai mult decât categoria respectivă a contribuit la bugetul de pensii. Deci, cineva trebuie să suporte acest surplus. A fost şi motivul pentru care noi am contestat la CCR - unul dintre motive - atunci când Parlamentul luase această decizie. Au fost făcute anumite modificări, dar care nu au integrat elementele constatate la CCR şi acceptate de CCR', a explicat Cioloş.

În opinia prim-ministrului, ideea de pensii speciale riscă să afecteze însăşi consolidarea sistemului de pensii.

'Ideea de pensii speciale, dacă avem multe astfel de categorii care acumulează pensii speciale, (...) riscă să afecteze însăşi consolidarea ideii şi a sistemului de pensii din România', a adăugat şeful Guvernului.

În sesizare, Executivul a apreciat că prevederile actului normativ instituie un regim legal de excepţie, în favoarea unei categorii restrânse de cetăţeni, dar şi că urmează să se aplice şi celor care au avut calitatea de primar, viceprimar, preşedinte sau vicepreşedinte de consiliul judeţean anterior intrării în vigoare a acestei legi, fără vreo limită în timp. Guvernul atrage atenţia că, dincolo de aspectul în sine al retroactivităţii aplicării legii, perioada temporală extinsă este fără precedent în legislaţia din România.

Un alt aspect invocat se referă la faptul că ocuparea respectivei funcţii de demnitate publică, indiferent de perioadă, pare să îndreptăţească persoana respectivă să beneficieze de un avantaj financiar calculat cel puţin pentru un mandat întreg de 4 ani, care tinde a fi disociat de dreptul constituţional la pensie de care beneficiază fiecare cetăţean care cotizează la sistemul public de pensii.

De asemenea, se reclamă că se creează o dublă discriminare între persoanele din aceeaşi categorie, respectiv a celor care deţin sau au deţinut o funcţie de demnitate publică, dar şi că nu există o analiză prealabilă a numărului de beneficiari şi un impact bugetar, nefiind stabilite sursele bugetare de unde sunt acoperite aceste cheltuieli suplimentare.

Formulare vagă

Guvernul mai susţine că dispoziţiile legii sunt viciate prin formularea vagă, neclară şi caracterul confuz şi imprecis şi, prin urmare, impredictibil al acestora.

Pe 26 decembrie 2015, Guvernul a sesizat CCR cu privire la unele aspecte ale Legii referitoare la pensiile speciale ale primarilor, viceprimarilor, preşedinţilor şi vicepreşedinţilor de Consilii Judeţene - Legea de modificare şi completare a Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali. Sesizarea avea în vedere încălcarea mai multor articole din Constituţie referitoare la instituirea unui regim special de privilegii pentru anumiţi aleşi locali, acordarea retroactivă a drepturilor speciale şi neasigurarea finanţării pentru indemnizaţiile nou create. În ianuarie, CCR a admis sesizarea Guvernului şi a decis că sunt neconstituţionale dispoziţiile privind pensiile speciale pentru aleşii locali.

Decizia a fost luată cu unanimitate de voturi. Judecătorii au constatat că legea nu este clară, că există inegalitate între aleşi şi că nu se precizează sursa de finanţare.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News