Cercetătorii au colectat date de la grădini zoologice, dar și din videoclipuri online, acoperind un total de 55 de specii de mamifere și 46 de specii de păsări. Analiza a fost creată pentru a testa o ipoteză propusă în 2007 de unul dintre cercetătorii care a lucrat la acest studiu: dacă căscatul este o modalitate esențială de răcire a creierului.
Studiul a fost făcut pe animale
„Am mers la mai multe grădini zoologice cu o cameră și am așteptat lângă țarcurile animalelor ca ele să caște”, a declarat etologul Jorg Massen de la Universitatea Utrecht din Țările de Jos, într-o declarație din 2021. „Deși modelul de căscat este fix, durata acestuia a evoluat împreună cu dimensiunea creierului și numărul de neuroni”, au scris cercetătorii în lucrarea lor. „Mai mult, această funcție pare să fie conservată într-o gamă diversă de animale, astfel încât originea sa evolutivă poate fi urmărită cel puțin până la strămoșul comun al păsărilor și mamiferelor și, potențial, chiar mai departe”, au mai spus ei.
Creierul are nevoie de "răcire"
Aşadar, creierele mai mari au nevoie să caște mai mult pentru a se putea răci – întocmai ca în cazul unui computer puternic. „Prin inhalarea simultană de aer rece și întinderea mușchilor care înconjoară cavitățile bucale, căscatul crește fluxul de sânge mai rece către creier și, astfel, are o funcție de termoreglare”, a explicat etologul Andrew Gallup, de la Universitatea de Stat din New York.
Cercetătorii nu fac nicio legătură cu inteligența, ci doar cu dimensiunea creierului și numărul de neuroni din acesta. De exemplu, noi, oamenii, avem tendința să căscăm de 5-10 ori pe zi, timp de 6 secunde, în mare. Explicaţia ştiinţifică a fost publicată în revista Communications Biology.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
